Ex-premierul Moldovei: „Silicon Valley este locul în care se întâlnesc ideile cu capitalul, nu se produce nimic. Clujul va fi un loc în care se vor produce idei“
0
Parcul tehnologic Liberty, realizat de ex-premierul Republicii Moldova, Ion Sturza, prin transformarea cu o investiţie de 25 de milioane de euro a unei vechi fabrici de mobilă, va fi inaugurat săptămâna aceasta. Cu această ocazie omul de afaceri a explicat pentru “Adevărul” diferenţa între modelul de afacere IT de la Cluj şi cel din Silicon Valley este faptul că “aici se vor produce idei care vor fi puse în aplicare".
Prima etapă a proiectului de 25 de milioane de euro, Liberty Technology Park Cluj, făcută de Fribourg Capital – fondul de investiţii al fostului premier al Republicii Moldova, Ion Sturza - a fost finalizată şi va fi inaugurată joi, 5 decembrie. Primul parc tehnologic din Cluj a fost realizat prin reconversia vechilor clădiri ale fabrici de mobilă Libertatea, aflată într-o fostă zonă industrială a oraşului. În prima etapă, vor fi date în folosinţă primele două clădiri, din cele 8 care există, investiţia în această fază fiind de 7 de milioane de euro. În urma reconversiei, au rezultat 5.600 de metri pătraţi utili destinaţi amenajării de birouri, săli de conferinţe şi organizare de evenimente, precum şi a zonei de leisure ce va include o sală de fitness, un restaurant şi o cafenea. Acestora li se adaugă amenajarea peisagistică a ambientului înconjurător, respectiv a celor 13.239 metri pătraţi de zonă verde, şi amenajarea celor 565 de locuri de parcare, rastelurilor şi pistelor pentru biciclete. A doua etapă a proiectului va fi livrată în semestrul al doilea al anului 2014, oferind un total de 13.412 metri pătraţi, aparţinând clădirilor D şi E. „Liberty Technology Park Cluj este primul pas în crearea unui ecosistem technologic veritabil al oraşului, un centru de afaceri la propriu.
Zona a fost deja transformată din una industrială în una de birouri şi servicii, şi cred că toţi proprietarii de afaceri din zonă au de beneficiat de pe urma acestui lucru. La capacitatea maximă proiectată, parcul tehnologic va găzdui aproximativ 3.700 de angajaţi. Livrarea primei etape înseamnă că suntem mai aproape de înfăptuirea acestui ideal”, a declarat Ion Sturza, directorul Fribourg Capital. Investitorul a arătat că modelul de la care s-a pornit este cel al investiţiilor din Silicon Valley (zonă din sudul metropolei San Francisco unde activează multe companii din domeniul IT-nr), însă diferenţele sunt importante: “Silicon Valley este locul în care se întâlnesc ideile, conceptele cu capitalul, nu se produce nimic, este o imensă vitrină de prezentare, dacă vreţi. Din acest punct de vedere este foarte prematur să vorbim despre transferul de modele al Silicon Valley la Cluj. Clujul va fi un loc în care se vor produce idei, dar se vor şi concretiza din punct de vedere tehnic: soft, aplicaţii, produse care implică tehnologie.”
Clujul vs Silicon Valley
Adevărul: Dintre toate oraşele din România de ce aţi ales Clujul pentru realizarea investiţiei de 25 de milioane de euro în parcul tehnologic Liberty? Şi aici vreau să aflu de ce nu a fost aleas principalul concurent al Clujului pe zona de dezvoltare a IT-ului – Timişoara? De ce a fost preferat Clujul capitalei, care atrage de obicei toate marile proiecte?
Ion Sturza: Clujul este un oraş universitar ce deja se prefigurează ca un centru de IT veritabil asemeni Brno, Cracovia, alte centre universitare, dar este şi al doilea oraş ca importanţă din ţară. Bucureştiul este prea aglomerat de proiecte imobiliare, Clujul este mai liniştit şi reprezintă o destinaţie care este dorită de multe companii, nu doar de cele din IT.
Declaraţi într-un interviu că pentru realizarea parcului tehnologic de la Cluj aţi făcut un trade-mission la o firmă din Silicon Valley pentru a vedea cum sunt organizate companiile de acolo. Care sunt bazele unui business în Silicon Valley? Care sunt principiile de afaceri din Silicon Valley pe care le veţi implementa la Cluj?
Silicon Valley este locul în care se întâlnesc ideile, conceptele cu capitalul, nu se produce nimic, este o imensă vitrină de prezentare, dacă vreţi. Din acest punct de vedere este foarte prematur să vorbim despre transferul de modele al Silicon Valley la Cluj. Clujul va fi un loc în care se vor produce idei, dar se vor şi concretiza din punct de vedere tehnic: soft, aplicaţii, produse care implică tehnologie.
Primul parc tehnologic din România
În prezentarea Liberty Tehnology Park se arată că este primul parc tehnologic de acest fel din România. Se arată în prezentare că parcul are “pe lângă spaţii de birouri flexibile şi funcţionale într-un decor impresionant şi gama completă de servicii şi facilităţi necesare bunei funcţionări a oricărei afaceri”. Acestea sunt elemente care există în orice complex de birouri care se respectă. Care sunt elementele de unicitate concrete ale Liberty Tehnology Park?
Pentru a pretinde că eşti un parc tehnologic veritabil trebuie respectate nişte principii. În primul rând, cuvântul cheie este parc. În acest sens două treimi din suprafeţele locaţiei sunt destinate spaţiilor verzi, de recreere. Ele sunt vitale pentru oamenii care vin să lucreze aici, îi încurajăm să îşi menţină creativitatea şi să îşi sporească productivitatea. În acelaşi timp şi felul în care ei comunică între ei. Specificaţiile tehnice sunt foarte importante şi nu ne referim doar la partea de clădiri, la partea de facilităţi office, ci mai ales la aprovizionarea energetică, sistemul de curent slabi – infrastructura HP care permite crearea condiţiilor optime pentru companiile din domeniile IT şi R&D. Tot aici intră, desigur, şi amplasarea în siguranţă şi a serverelor, spaţiile generoase oferite de păstrare în siguranţă a datelor virtuale dar şi elementelor fizice. Cea mai importantă componentă este habitatul: rezidenţii, acceleratorul de afaceri Spherik şi angrenarea componentei universatare. Un parc tehnologic oferă, de asemenea, şi foarte multe servicii adiţionale pemtru companiile rezidente care sunt servicii de lobby, legal, accounting, migration. Startup-urile vor fi îşi vor găsi locul în jurul acceleratorului Spherik, care pune la dispoziţie tot de la infrastructură, spaţii, capital şi mentorat pentru ca ele să aibă şanse bune de pornire. Acceleratorul de afaceri Spherik se adresează şi studenţilor prin programele pe care iniţiază.
Precaritatea infrastructurii de transport (inclusiv la periferie) şi aglomeraţia sunt principalele cauze care împiedică dezvoltarea economică în Cluj conform unui studiu studiu realizat de UBB Cluj în rândul patronilor, top managerilor şi al angajaţilor firmelor din Cluj-Napoca. Pe locurile următoare vin birocraţia şi mediul politic. Cum credeţi că vor influenţa aceşti factori dezvoltarea parcului tehnologic? Din experienţa de premier pe care o aveţi, credeţi că mediul de afaceri poate să pună presiune pe administraţie pentru a rezolva aceste probleme? În ce mod se poate face acest lucru? Ce facilităţi locale pot acorda autortăţile pentru dezvoltara afacerilor IT&C?
Luând în considerare faptul că, la un moment dat, în cadrul parcului vor activa cel puţin 3.500 de oameni, problema accesibilităţii şi a infrastructurii este foarte importantă. De aceea şi noi oferim inca de la inceput 565 locuri de parcare, în plus alte de locuri de parcări pentru vizitatori; accesul este facilitat de noua linie de tramvai şi de 2 linii de autobuz şi vom oferi, de asemenea, un shuttle bus până la parc. Evident că dacă am fi plasat parcul tehnologic mai aproape de centrul oraşului ar fi generat un colaps al transportului în zonă. Autorităţile locale au accepta din start acest proiect şi menţinem în continuare o comunicare bună cu ele. Negocierile desigur vor începe acum, odată cu livrarea primei faze. Experienţa mea ca fost premier, deşi pentru o perioadă scurtă, m-a învăţat că nu noţiunea de presiune este cea importantă, iar calea spre succes implică în mod inevitabil o bună colaborare cu autorităţile locale. Acest lucru este de altfel vizibil şi în modelul parcurilor tehnologice din străinătate, unde autorităţile locale au sprijinit acest fel de proiecte întrucât toată lumea are de câştigat.
În afară de IT & C, ce oportunităţi de afaceri credeţi că există la Cluj?
Cluj este o destinaţie perfectă pentru serviciii şi economie digitală, software development, dar în materie de produse proprii. Văd potenţial în aceste domenii. Mai puţin pe partea de industrii grele, constructoare de maşini etc.
Sunteţi unul dintre cei mai activi investitori din România, care credeţi că sunt problemele cele mai importante care ar trebui rezolvate pentru ca economia să se dezvolte?
România are nevoie de câteva `istorii de succes` - proiecte de avengură, după câteva rateuri majore, vezi cazul Oltchim, CFR, Roşia Montana, investitorii străini au devenit mai precauţi atunci când este vorba de proiecte în care au nevoie de cooperarea cu autorităţile statului. Problema cred că este deschiderea către investiţii ale autorităţilor locale în toate destinaţiile.
Care este filosofia dumneavoastră de business?
Orice investiţie este până la urma exploatarea unei oportunităţi. Eu pot să îmi permit azi din cauza vârstei, experienţei şi capitalului acumulat să fac investiţii care aduc nu numai un rezultat financiar, dar şi o anumită plăcere. De aceea în afară de invesţiile cu caracter industrial, noi facem investiţii în parcuri tehnologice, în companii din domeniul online, etc. Chiar dacă nu au avengura de odinioară, toate proiectele noastre din România sunt de top, unicate în felul lor, lideri în segmentul lor de piaţă. Filosofia mea de business încadrează şi o componentă majoră de responsabilitate socială.
Ce credeţi că ar însemna pentru economia din România intrarea Republicii Moldova în UE? Ce oportunităţi de afaceri vor apărea?
Odată cu aderarea Ro la UE între cele 2 state au apărut multiple bariere, de ordin tehnic, vamal, economic, în termeni de taxe şi birocraţie, ceea ce nu este un lucru normal. Odată cu semnarea acordului de liber schimb dintre Republica Moldova şi UE şi acordul de asociere, aceste bariere vor dispărea în mod natural. Se vor facilita mult fluxul liber al schimbului de capital, mărfuri şi forţa de muncă. Integrarea Moldovei în UE prin România este un lucru natural, pe care mi-l doresc foarte mult.
Cum aţi făcut primul milion de euro?
Ion Sturza nu a răspuns la această întrebare
Cum credeţi că va schimba Clujul parcul tehnologic Liberty? Câte locuri de muncă estimaţi că vor fi create? Ce cifră de afaceri estimaţi pentru următorii 5 ani? Cum vedeţi dezvoltarea pe termen lung a parcului tehnologic? Credeţi că veţi avea printre clienţi companii naţionale de talia Google, Microsoft, Nokia etc?
Sunt convins că parcul tehnologic din Cluj este primul pas în crearea unui habitat tech veritabil al oraşului, mai mult decât un centru de afaceri. Zona va fi transformată din una industrială în una de birouri, servicii, cred că toţi proprietarii de afaceri din zonă îşi doresc acest lucru şi toţi vor avea de beneficiat în urma acestui fapt. La capacitatea maximă proiectată, parcul tehnologic va găzdui minimum 3500 de angajaţi. Dezvoltarea pe termen lung a Liberty Technology Park Cluj în 3 etape, pe amplasamentul actual, ne provoacă să ne gândim la subzone, nu doar în Cluj, ci şi în alte locaţii din ţară şi poate chiar peste hotare. Ne dorim, într-adevăr, companii din elita mondială, dar orice client sau rezident care se pretează profilului nostru este binevenit.
Citeşte şi
Moldovenii urcă în topul milionarilor din România
Expremierul moldovean Ion Sturza intră pe o piaţă de circa un miliard de lei
Se încarcă comentariile...
