„Decibeli şi extremă dreaptă în Ungaria“. Cum este analizat „rockul patriotic“ maghiar în celebra publicaţie Le Monde

0
Publicat:
Ultima actualizare:

„Decibeli şi extremă dreaptă în Ungaria” este titlul articolului care a apărut în ediţia din luna noiembrie a publicaţiei „Le Monde Diplomatique” şi care analizează modul în care este folosit „rockul patriotic” maghiar pentru diseminarea unor mesaje politice ale dreptei. Atât Fidesz cât Jobbik şi-au alăturat imaginea cu cea a unei trupei rock interzisă în România şi în alte ţări din zonă.

„Ce înseamnă identitate naţională maghiară? Cele două partide mari de dreapta din Ungaria definesc noţiunea fiecare în felul său pornind de la interpretarea pe care o dau Istoriei. Programele lor politice şi sociale sunt inspirate, pentru a oferi un set de valori care îşi găsesc expresia într-o "contra-cultură ", de concerte rock  cu demonstraţii ecvestre”, se arată în introducerea articolului scris de Evelyne Pieiller din ediţia din luna noiembrie a publicaţiei franceze Le Monde diplomatique.

„Capete rase sau cu plete lungi pe modelul Conan Barbarul, tricouri cu motive gotice, banduliere şi inele mari cu cap de mort, tatuaje complicate pe bicepşii muşculoşi, doze de bere la îndemână ... "metaliştii" nu au frontiere.

Ei sunt prezenţi în număr mare, în această seară, de la mijlocul lunii august 2016, într-un mic oraş de pe malul lacului Balaton, în Ungaria, pentru un concert în aer liber dat într-un vast amfiteatru, amplasat lângă o sală mare cu pereţi de sticlă, de unde se pot cumpăra suveniruri cu imaginea grupului şi ... bere. La fel ca la orice alt concert de rock. Cu excepţia faptului că la acest concert au venit mai multe familii decât în mod obişnuit, iar tricourile expuse peste tot reprezintă hărţi geografice oarecum neobişnuite şi nişte litere ciudate, pe care le vom identifica ulterior ca fiind rune.

Aproximativ opt sute de oameni  pariticpă la concertul pus în scenă de o trupă de „rock patriotic", după numele maghiar: Kárpátia. În fundalul scenei, o imagine cu scheletul unei păsări, care evocă un vultur heraldic, care este de fapt la "turul", pasărea mitologică care i-ar fi însoţit pe maghiari în cucerirea câmpiilor dunărene. Grupul soseşte. Chitare, bas, tobe: clasic. Piesele sunt scurte şi antrenante. János Petrás, solist-basist, ras în cap şi cu mustaţă ocupa cu mândrie scena cu convingerea unui star; Publicul face spasmodic <<semnul diavolului>>, indexul şi degetul mic ridicate, semnul clasic de aprobare în concerte de metal.

Totul obişnuit, cu excepţia faptului că dintr-o dată sunt fluturate steaguri, de obicei, rezervate pentru jocurile de fotbal. Unele sunt mici,  ţinute în mâini de copii, iar altele, foarte mari, sunt agitate cu măreţie. Cele mai multe sunt enigmatice, deoarece nu se potrivesc cu steagul naţional al ţării. Unele seamănă cu drapelul naţional, dar au în plus faţă de dungile orizontale roşu, alb, verde, doi îngeri în mijlocul cărora se află un blazon. Este vorba despre drapelul Regatului Ungarei, al Ungariei Mari.” Acesta cuprindea şi teritorii din România, Austria,  Slovacia, Serbia, Croaţia şi Ucraina. 

Kárpátia vrea dreptate pentru Ungaria

Jurnalista franceză descrie un concert al trupei Kárpátia, despre care spune că este „un fenomen în Ungaria. Extrem de populară (are circa o sută de concerte pe an), grupul, înfiinţat în 2003, cere <<dreptate pentru Ungaria>>, care este şi titlul unuia dintre albumele sale. Artiştii denunţă tratatul de la Trianon, care la 4 iunie 1920, a statuat dezmembrarea regatului: ţara a pierdut două treimi din teritoriu şi trei cincimi din populaţie”. „Janos Petras, solistul trupei, interpretează pe scenă un cântec pe care i-l cânta mama lui, <<Ungaria mare era paradisul>>.

Numele trupei are scopul de a reaminti că Munţii Carpaţi au fost odată ai Ungariei. La un moment-dat, toţi participanţii la concert se ridică în picioare ca un singur om, încremeniţi într-o solemnitate impresionantă, dându-ţi impresia că se intonează imnul naţional - greşeală: se cântă imnul Transilvaniei, o regiune aflată în inima Carpaţilor, care astăzi face parte din România.

Un imn fictiv, inspirat dintr-o operetă populară, dar pe care toată lumea îl cunoaşte, chiar şi cei care nu sunt fani Kárpátia. Faimosul drapel albastru şi galben este cel al Transilvaniei pierdute...Janos Petras aminteşte, cu satisfacţie, că trupa Kárpátia este interzisă în cea mai mare parte a ţărilor din fosta <<Ungarie istorică>>”, se arată în reportajul din Le Monde.   

Solistul trupei Kárpátia, cercetat de justiţia românească

Într-adevăr trupa Kárpátia este interzisă şi în România, mai mult, Janos Petras a fost trimis în judecată, în decembrie 2015, de Parchetul de pe lângă Judecătoria Miercurea Ciuc, pentru promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unei infracţiuni contra păcii şi omenirii sau promovarea ideologiei fasciste, rasiste ori xenofobe, prin propagandă, săvârşită prin orice mijloace, în public.

Procurorii au susţinut că cetăţeanul maghiar, în calitate de solist al formaţiei de muzică "Kárpátia", cunoscută cu un repertoriu ultranaţionalist şi antiromânesc, în mod sistematic, dar în special cu ocazia concertului susţinut la Miercurea Ciuc în data de 6 iunie 2014, a promovat idei şi concepţii naţionaliste, atât prin versurile cântecelor, dar şi a scandărilor, întrebărilor retorice şi comentariilor acestuia efectuate în pauzele muzicale.

"Prin contextul creat de concertul rock, solistul a contribuit la generarea şi amplificarea sentimentelor antiromâneşti ale participanţilor, promovând intoleranţa etnică şi violenţa fizică împotriva românilor. Cu ocazia concertului din data de 06.06.2014, susţinut la Miercurea Ciuc, s-a constatat caracterul ultranaţionalist şi antiromânesc al cântecelor, prin chemări repetate la luptă ale maghiarilor (secuilor) pentru redobândirea teritoriilor pierdute după modelul Peninsulei Crimeea, dar şi prin luptă armată, negarea actualei ordini internaţionale prin contestarea vehementă a prevederilor Tratatului de pace de la Trianon din anul 1920, jignirea românilor (consideraţi "cotropitori" şi "opincari")", arată procurorii.

Solistul a menţionat fiecare dintre "teritoriile rupte" în preambulul pieselor cu texte ale poeţilor reprezentativi zonelor respective, iar pe parcurs participanţii la concert au scandat, în mod repetat: "Să piară Trianon!", "Ţinutul Secuiesc nu este România!", mai arată procurorii.

Textele cântecelor sale excelează prin accente virulent naţionaliste: "reînvierea" Ungariei Sfântului Ştefan, refacerea "graniţelor milenare" ale naţiunii ungare, acuze şi etichetări jignitoare la adresa "cotropitorilor", identificaţi în statele vecine Ungariei. În plus, el este şi liderul ideologic al formaţiei "Kárpátia", care, încă de la înfiinţare (2003), a avut un mesaj explicit revizionist (la concerte se scandează lozinci specifice şi se utilizează simboluri ale "Ungariei Mari"). Începând din 2006, formaţia "Kárpátia" a concertat la toate ediţiile Taberei Asociaţiei "Tineretului Maghiar Ardelean" (EMI/TMA), tabere în care se derulează acţiuni de propagare a mesajelor autonomist — separatiste şi revizioniste, mai arată procurorii români. 

Dragostea de ţară este servită, la pachet, cu mesaje antisemite

Jurnalista franceză remarcă versurile în care Janos Petras îi celebrează pe membrii „Partidului Crucilor cu Săgeţi” (în maghiară Nyilaskeresztes sau Nyilas-Keresztes Párt) o fostă grupare politică maghiară pronazistă şi antisemită, „care a fost responsabilă de trimiterea evreilor la Auschwitz, unul din trei deportaţi fiind maghiar. (…) Dragostea de patrie se apropie de concepţia <<hungaristă>> a naţiunii puternice promovată de Partidul Crucilor cu Săgeţi, acompaniată de  o ură puternică faţă de cei care nu sunt maghiari”. Jurnalista constată că versurile cu mesaj antisemit nu-i deranjează pe cei care asistă la concert.

Janos Petras cântă despre „o Ungarie arahaică, o ţară fantastic de pură, formată din urmaşii războinicilor îndrăgostiţi de o ţară pe care au câştigat-o cu forţa armelor”, se arată în articol. Evelyne Pieiller constată că mesajele Kárpátia au la bază şi problemele sociale apărute în Ugaria după întoarcerea spre Vest:

„Trebuie să recunoaştem că ţara a suferit violent în urma deschiderii faţă de Vest. Coaliţia socialist-liberală aflată la putere în anii 1990 a respectat fără a protesta exigenţele Fondului Monetar Internaţional şi a instaurat o severeă austeritate bugetară. Şomajul a crescut galopant şi, în 2004, anul aderării la UE, 80% dintre marile intreprinderi se aflau în proprietatea străinilor, la fel ca 80% dintre băncile maghiare. La aceasta sunt adăugate cazuri de corupţie răsunătoare, toate având ca efect dispreţul şi neîncrederea maselor faţă de elitele de stânga şi faţă de promisiunile de bunăstare asociate cu liberalizarea pieţelor”. 

FIDESZ, Jobbik şi Kárpátia 

Articolul analizează relaţiile dintre trupa rock Karpatia şi partidele de dreapta FIDESZ şi Jobbik. 

Partidul premierului Viktor Orban şi-a alăturat imaginea cu cea a trupei rock, astfel că în 2010, când Alianţa a revenit la putere după 8 ani de pauză, a decretat ziua de 4 iunie, când s-a semnat Tratatul de la Trianon, zi de doliu naţional. În plus, a acordat cetăţenie cetăţenilor de origine maghiară din regiunile „Ungariei istorice”. 

„Nu a mirat pe nimeni, în acest context, faptul că Janos Petras a fost decorat de guvernul Viktor Orban. Asta cu toată că acesta a compus imnul unei miliţii paramilitare fondate în 2007 şi interzise în 2009, a cărei existenţă este însă tolerată. Această Gardă Maghiară, condusă de Vona Gabor, şeful partidului de extremă dreaptă Jobbik, s-a dedicat protejării tradiţiilor, a culturii naţionale şi... a populaţiei maghiare”, scrie jurnalista.

Ea subliniază faptul că medalia acordată de guvernul Orban lui Janos Petras ilustrează apropierea dintre Jobbik şi Fidesz. Există însă diferenţe în ceea ce priveşte definiţia identităţii ungureşti. „Dragi descendenţi ai lui Attila”, astfel se adresa Vona Gabor alegătorilor săi care i-au acordat 20,5% din voturi la parlamentarele din 2014.

„Definirea maghiarilor ca nepoţi ai lui Attila, care a construit un imperiu din Asia centrală până în Europa Centrală, în secolul al V-lea, şi a murit în luptă împotriva romanilor, reprezintă o identitate diferită de cea afirmată de Fidesz. Noua Constituţie dorită de Viktor Orban în 2011 descrie naţiunea în termeni culturali; Sfânta coroană a regilor maghiari este luată ca referiţă în ceea ce priveşte unitatea naţiunii maghiare, iar creştinismul şi familia sunt pilonii societăţii.” 

Jobbik promovează „revenirea la tradiţiile mai mult sau mai puţin reinventate, în opoziţie cu modernitatea occidentală, impregnate cu fantasme din evul mediu, care scot în evidenţă bărbăţia, fraternitatea între membrii aceleiaşi armate, eroismul, legătura cu forţele primare ale naturii”, se arată în articol.  

 Arhaismul, sursa unui viitor fericit

Evelyne Pieiller susţine că în Ungaria „arhaismul este  prezentat ca sursa unui  viitor fericit, în numele celebrării unor valori superioare- spiritualitate, apărarea celor umili, depăşirea intereselor personale - anihilate de modernism, reprezentat în special de democraţie şi capitalism”.

În concluzie: „În Ungaria, întoarcerea spre trecut este înţeleasă ca sursa unui viitor fericit, mai ales că dezideratul este propus de două partide concurente. Diferenţele dintre acestea pot fi mai puţin importante decât părţile comune: când Viktor Orban a dorit realizarea unui cântec omagial pentru <<martirii din 1956>>, i-a încredinţat comanda compozitorului şi producătorului Desmond Child, născut american cu părinţi maghiari. Acesta din urmă este mai degrabă cunoscut pentru timpurile în care compunea pentru extravaganţii Alice Cooper sau Kiss, şi nu pentru a talentul său de a stimula dorinţa de <<a mărşălui mână în mână pe urmele eroilor noştri>>. Dar ceea ce este cel mai surprinzător, este că Fidesz, care susţine ca valoare de bază a societăţii familia compusă din cuplul femeie -bărbat, se compromite aici cu un militat homosexual, căsătorit cu un alt bărbat”. 

Citeşte şi

Imagini cu Stalin, Hitler şi ISIS, la concertul unei trupe maghiare susţinut în centrul Clujului: „Ne exprimăm regretul că mesajul n-a fost înţeles“

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite