Clujul visează. Cum împlinim visurile lui Ghiţă Mureşan, ale lui Cristian Gog şi ale lui Cristi Dulca

O firmă de publicitate „vânează“ visurile clujenilor legate de oraş. Ambasadorul NBA Ghiţă Mureşan, antrenorul Universităţii, Cristi Dulca, şi mentalistul Cristian Gog se numără printre cei care şi-au împărtăşit dorinţele. Specialiştii susţin că acestea pot deveni realitate cu o condiţie.

Care e visul tău pentru Cluj? Cu această întrebare a fost lansată, zilele trecute, campania „100 de vise pentru Cluj”, care are ca scop să aducă viziune şi culoare în peisajul comunităţii locale. Un festival de magie, o autostradă, flori în geamurile tuturor clujenilor, un centru cinematografic sau locuri de muncă sunt câteva dintre dorinţele exprimate de clujeni. Pe siteul dedicat proiectului, www.100devisepentrucluj.ro, sunt aşteptate opiniile tuturor, lideri ai comunităţii din diferite domenii sau simpli cetăţeni. 

Gog: „Clujul să devină magic“
Ghiţă Mureşan, Cristian Gog, Cristi Dulca, Ramona Dumitrean sunt câţiva dintre clujenii care şi-au împărtăşit visurile legate de oraşul natal. „Visul meu este să atragem copiii la şcoală prin sport. Copiii să aibă oportunitatea să facă mai multe sporturi. Copii sănătoşi înseamnă o comunitate sănătoasă”, a spus ambasadorul NBA Ghiţă Mureşan. „Cel mai mare vis al meu este ca oraşul să găzduiască un festival internaţional de magie, o săptămână în care Clujul să devină magic”, spune mentalistul Cristian Gog pe site.
Cristi Dulca, antrenorul „U“ Cluj, își dorește mai multe spații verzi şi ca terenurile lăsate în paragină, inclusiv cele de fotbal sau baschet, să fie refăcute pentru a crea locuri de joacă pentru copii.  Actrița Ramona Dumitrean visează ca fiecare individ să devină o pată de culoare pentru „griul autohton“.

„Elveţia României“
Pascal Fesneau, consul onorific al Franței la Cluj, pentru care Clujul este „Elveția României", își dorește ca acest oraș să fie unul ordonat, curat, liberal, multicultural, să fie prezentă industria, mai ales industria străină care este motorul economiei pentru export. Călin Stegerean, directorul Muzeului de Artă Cluj-Napoca, visează la o autostradă care să lege oraşul de marile capitale europene și, nu în ultimul rând, de capitala Romaniei.
Doru Pop, directorul Festivalului de Film Studențesc(FFST) și profesor în cadrul Facultății de Teatru și Televiziune, își dorește ca acest oraș să devină un centru de producție cinematografică.  Andrei Mutu, inițiatorul comunității „I Love Cluj“, visează ca fiecare clujean să își pună pe pervazul geamului flori, astfel încât acest oraș să fie mai verde.
Pensionarul Aurel Călugăr își dorește să se găsească o soluție prin care bătrânii care au pensii mici să beneficieze de mai mult ajutor. Gheorghe Turi, vânzător de meserie, își dorește, pentru viitor și pentru generațiile următoare, cât mai multe locuri de muncă.

Ce se întâmplă cu dorinţele clujenilor
„Prinşi în problemele zilnice, foarte rar apucăm să vorbim despre ceea ce ne dorim cu adevărat. Mă bucur că sunt oameni care vor să facă şi asemenea proiecte care ajută Clujul“, a arătat Andrei Aroneţ, unul dintre coordonatorii proiectului.
Platforma www.100devisepentrucluj.ro conţinea, în momentul lansării, marţi 28 august, 45 de interviuri cu lideri ai comunităţii şi clujeni pentru care viitorul oraşului contează. Până în 19 septembrie, numărul acestora va creşte la cel puţin 100. Toţi clujenii sunt invitaţi să se alăture conversaţiei, prin reacţii, comentarii sau postarea de noi filme care să descrie dorinţele lor pentru viitorul oraşului şi pentru viitorul lor personal, ca locuitori ai Clujului. Filmele trimise prin intermediul site-ului vor fi publicate pe portalul „100 de vise pentru Cluj” (www.100devisepentrucluj.ro) şi promovate online. Campania se va derula până în data de 19 septembrie, când visurile clujenilor vor fi oferite mai departe celor care pot pune umărul la îndeplinirea lor.

Cum transformăm visurile în realitate
Poate un proiect precum „100 de vise pentru Cluj“ să transforme în realitate o parte dintre dorinţele clujenilor sau va fi doar o listă dintr-un birou peste care se aşterne praful. „Proiectul <<100 de vise pentru Cluj>> nu şi-a stabilit ca target ca un anumit procent din dorinţele exprimate să devină realitate. Eu am o teorie legată de îndeplinirea acestor vise. Nicio administraţie şi nicio firmă nu le va putea aduce la îndeplinire. Pentru aceasta trebuie să te trezeşti şi să treci la treabă. Soluţia este încheierea unor parteneriate între administraţie, mediul de afaceri, cel cultural şi toate zonele societăţii care sunt implicate în viaţa oraşului“, a susţinut unul dintre coordonatorii proiectului, Andrei Aroneţ.
Întrebat despre ce ar trebui să se întâmple pentru realizarea dorinţelor clujenilor, directorul general al Teatrului Maghiar de Stat, care a iniţiat un festival internaţional de teatru la Cluj, Tompa Gabor, a suţinut: „Este nevoie în primul rând de implicare. Toţi clujenii trebuie să se implice în viaţa oraşului. Să nu uite să meargă la teatru, să nu uite să citească, să înveţe istoria şi cultura oraşului“. Acesta a arătat că în SUA oamenii de afaceri investesc masiv în cultură. „În topurile cu cei mai bogaţi români vedem mulţi clujeni, însă foarte puţini investesc în cultură“, a mai arătat regizorul.
„Aceste visuri trebuie analizate şi alese cele care sunt realizabile. Înfăptuirea lor depinde de fiecare instutuţie responsabilă în parte. Totuşi, e nevoie şi de implicarea oamenilor. Lumea este destul de apatică. Principalul lucru care contează este mica lor puşculiţă. Oamenii nu gândesc mai departe. Cred că un rol important în ieşirea din această stare ar trebui să-l aibe ONG-urile“, a susţinu clujeanul Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române.

Cine a iniţiat proiectul
Proiectul aparţine unei agenţii de publicitate din Cluj şi este derulat pentru un client care va fi dezvăluit în data de 19 septembrie. „Echipa din spatele proiectului şi-a dorit să înţeleagă comunitatea şi oamenii care lucrează şi trăiesc în Cluj. O foarte bună modalitate de a cunoaşte oamenii este să le ştii visele, de a aici a venit ideea proiectulu“, a susţinut reprezentantul agenţiei, Andrei Aroneţ. El a mai susţinut că s-a dorit crearea unui spaţiu comun pentru liderii comunităţii şi pentru clujenii de rând pentru care contează viitorul oraşului în care trăiesc.

Visuri sau vise
Reprezentantul agenţiei care a demarat proiectul Andrei Aroneţ a precizat că denumirea se referă la vise văzute ca dorinţe, obiective. „În Dicţionarul Explicativ nu se face diferenţierea între sensurile cuvintelor visuri şi vise. Într-adevăr, neoficial se foloseşte visuri când se vorbeşte despre dorinţe, însă şi pluralul vise are acelaşi sens. Dacă oficial nu există nicio diferenţă, am decis să folosim vise“, a explicat acesta.