Cel mai negru coşmar: o Rusie nucleară în haos. Predicţia unei experte în analize de risc

Rachetele termonucleare ale Rusia reprezintă un pericol. FOTO Shutterstock

Veronica Anghel, profesor la universitatea americană Johns Hopkins, atrage atenţia într-un interviu pentru „Adevărul” că în cazul în care, cel mai probabil, Rusia va fi cuprinsă de un adevărat dezastru economic în urma războiului din Ucraina, Occidentul ar fi nevoit să intervină. Ea consideră că riscul ca Putin să folosească arme nucleare trebuie luat în calcul, oricât ar fi de mic

Veronica Anghel este profesor de Ştiinţe Politice la cunoscuta universitate americană Johns Hopkins. Totodată, ea este cercetător la Institutul Universitar European şi este specializată în analiză de risc, politică de partid în Europa post-comunistă, integrare europeană şi sisteme democratice.

Veronica Anghel a vorbit despre riscurile ca războiul din Ucraina să se extindă şi să devină chiar un război cu mijloace militare între Rusia şi NATO. E o variantă puţin probabilă, spune ea, cu atât mai mult cu cât NATO a dat dovadă de înţelepciune şi a evitat acest scenariu. Analistul de risc anticipează însă un adevărat dezastru economic într-o Rusie care se va destabiliza politic, iar atunci Occidentul ar fi nevoit să intervină. O Rusie posesoare de armament nuclear aflată în haos total ar putea deveni cel mai negru coşmar. Într-o astfel de situaţie, riscul cel mai mare, de care se vorbeşte deja în cancelariile occidentale, ar fi ca unele dintre armele nucleare ale Rusiei să ajungă chiar şi în mâinile unor grupări teroriste.

„NATO se străduieşte să limiteze pe cât posibil şi scenariul confruntărilor convenţionale. Nu este aceasta cea mai probabilă variantă pentru viitor. Varianta probabilă şi cea mai dificilă pentru care trebuie să fim pregătiţi este aceea a unei Rusii destabilizate intern, o putere în cădere cu cetăţeni care vor avea nevoie de ajutor economic şi susţinere internaţională mai devreme sau mai târziu”, e predicţia analistului de risc. 

E puţin probabil ca Putin să apeleze la armele nucleare

În schimb, riscul ca Rusia să utilizeze armamentul nuclear de care dispune împotriva Ucrainei sau a Occidentului este minim, dar asta nu înseamnă că trebuie neglijat în totalitate.

„Ameninţările de război nuclear ale Rusiei sunt ele însele o escaladare, deşi scenariul lansării unui atac nuclear nu este probabil. Se vorbeşte de ani de zile de strategia Rusiei de a «escalada pentru a de-escalada» – ceea ce înseamnă că Rusia ar fi dispusă să se angajeze într-un război nuclear limitat pentru a câştiga un conflict convenţional. Acest scenariu atrage atenţia pentru că este una dintre acele situaţii pe care le evaluăm ca având «probabilitate scăzută şi impact ridicat» . Aşadar, chiar dacă am identifica 0,1% posibilitatea ca un atac nuclear să aibă loc, trebuie să fim pregătiţi pentru asta. Din acest motiv lumea există sub o umbrelă a distrugerii reciproce asigurate. Îngrijorarea nu vine însă din probabilitatea utilizării armamentului nuclear strategic ci din faptul că există indicaţii că Rusia ar putea fi dispusă să folosească arme nucleare tactice, cu încărcătură mai mică. Kremlinul ar putea percepe aceste arme ca parte a forţelor lor convenţionale”, explică Veronica Anghel.

Veronica Anghel atrage atenţia asupra riscului ca un stat nuclear cum este Rusia să ajungă în haos. FOTO Arhivă personală

Principalul risc la acest moment este ca războiul din Ucraina să escaladeze, să crească în intensitate şi să provoace şi mai multe victime. „O escaladare a războiului din Ucraina continuă să fie cel mai probabil scenariu. Nu mă refer aici neapărat la trecerea la o confruntare cu armament nuclear, ci la intensificarea atacurilor cu arme convenţionale asupra Ucrainei şi la creşterea numărului de victime printre civili. Informaţiile pe care le aveam la acest moment indică o continuare a acelei strategiei de securitate a Rusiei construită pe o confruntare continuă cu «Vestul». Ucraina reprezintă o parte a Rusiei compromisă de «Vest»  în acest context. Trebuie să ne aşteptăm la o escaladare pentru că nu avem niciun motiv să credem că Putin îşi va suspenda obsesia includerii Ucrainei în «Lumea Rusă»”, crede Veronica Anghel.

În acest moment, pacea este departe. Atâta timp cât Putin nu va renunţa la teritoriile ucrainene pe care vrea acum să le încorporeze, un armistiţiu e improbabil.

„Cei care operează cu scenarii în care conflictul nu se va intensifica mai devreme sau mai târziu, sunt conduşi de speranţa («wishful thinking») şi de dificultatea updatării unor modele vechi de analiză. Elitele politice par să ia decizii ghidate de dorinţe asemănătoare celor ale publicului larg: un armistiţiu în care este cedat Donbassul Rusiei sau o reducere a războiului din Ucraina la un conflict regional, asemănător unui conflict îngheţat. Desigur, orice trebuie făcut pentru a restaura pacea, dar asta nu este posibil atât timp cât sunt militari ruşi care ocupă teritoriul Ucrainei”, a mai afirmat Veronica Anghel.

Rusia nu ar avea interesul să atace acum Moldova

Vorbind despre riscul ca Rusia să provoace România printr-o invazie în Moldova, Veronica Anghel nu are niciun dubiu. În acest moment, Putin are alte instrumente prin care poate destabiliza Moldova, astfel că nu are motive să o atace cu mijloace militare convenţionale.

„Rusia nu are interesul să provoace intrarea în război a unei ţări NATO. Nu există un risc sporit ca Moldova să fie ţinta unui atac convenţional militar rus. Dar destabilizarea oricărei ţări în ajutorul căreia ţările UE şi SUA ar trebui să intervină economic, politic sau pentru întărirea securităţii acestora este în beneficiul Rusiei. Distrage atenţia şi reorientează resurse. Influenţa pe care Rusia o are la Chişinău şi destabilizarea Transnistriei ar avea astfel de efecte, dar o invazie a Moldovei ar pune la îndoială şi mai mult coerenţa deja destul de fragilă a motivelor din spatele invaziei din Ucraina”, spune experta. 

În situaţia în care un astfel de scenariu puţin probabil va avea loc, reacţia Vestului nu va fi condusă de România, ci de NATO şi SUA, atenţionează experta. „România a investit in coordonarea apărării de flancul estic de la anexarea Crimeei şi va fi pregătită să participe la activităţi coordonate ale NATO. Este important să înţelegem că România nu este şi nu va fi nicio secundă singură sau într-o poziţie de decizie unilaterală indiferent ce se întâmplă în Estul Europei”, a explicat Veronica Anghel.

Anghel explică de ce riscurile ca Putin să decidă un atac asupra Moldovei sunt infime. „Trebuie să ţinem cont, când facem aceste predicţii, de faptul că Ucraina a fost prezentată de ani de zile publicului rus ca făcând efectiv parte din Lumea Rusă. Cultura strategică a Rusiei este bazată pe un atac iminent al Vestului, această percepţie trebuie construită retoric continuu. În absenţa oricăror dovezi că Vestul ar vrea să distrugă Rusia, propaganda din ultimii ani a fost cu atât mai agresivă şi a compensat lipsa de interes a Vestului faţă de Rusia. Deşi este un dictator, Putin are încă suţinerea majorităţii cetăţenilor ruşi. Aşadar, povestea pe care Putin a construit această invazia a Ucrainei nu este una a expansiunii, ci a corectării unei greşeli istorice care a separat Ucraina de Rusia. Republica Moldova nu face parte din această poveste şi nu va fi atacată convenţional atât timp cât această strategie a Rusiei nu se schimbă”

Varianta probabilă şi cea mai dificilă pentru care trebuie să fim pregătiţi este aceea a unei Rusii destabilizate intern, o putere în cădere cu cetăţeni care vor avea nevoie de ajutor economic şi susţinere internaţională – Veronica Anghel

Vă recomandăm să mai citiţi:

Capcana pe care Vladimir Putin ar pregăti-o Ucrainei. Pacea rusă, „mărul otrăvit” pentru ucraineni 

Cât de bine înarmată este România. Un apreciat general dezvăluie atuurile şi lipsurile Armatei Române