Cartierul Tineretului devine parc fotovoltaic în doi ani

Consiliul Local Cluj-Napoca a votat, vineri, cu 24 de voturi pentru, un vot împotrivă şi două abţineri, proiectul privind realizarea unui parc fotovoltaic pe locul destinat iniţial proiectului rezidenţial „Cartierul Tineretului", în asociere cu SC Green Energy Napoca SRL.

Potrivit proiectului iniţial, cartierul urma să fie construit pe 203 hectare de teren în zona Dealului Sfântu Gheorghe, şi ar fi avut circa 6.000 de locuinţe dintre care 384 sociale pentru primărie. Noul acord prevede că Primăria va pune la dispoziţia investitorului circa 198 de hectare, pe care ar urma să fie amenajat parcul fotovoltaic. Pe restul terenului, de 5 hectare, Primăria va construi locuinţe sociale, cu banii proveniţi din economisirea energiei electrice. Astfel, prin noul acord, municipalitatea va primi 3.500 megawatti (MWh) în fiecare an, adică circa 30% din producţia anuală estimată la 12.000 MWh. Asocierea se va desfăşura pe o perioadă de 49 de ani, timp în care energia verde va alimenta consumul propriu al primăriei, precum şi iluminatul stradal al oraşului. Potrivit unei estimări din proiect, valoarea energiei furnizate gratuit municipalităţii ar  urma să se ridice, per total în cei 49 de ani ai asocierii, la 17.850.000 de euro. Din economiile realizate, primăria va putea construi până în 2018 cele 384 de locuinţe sociale avute în vedere iniţial prin proiectul Cartierul Tineretului, a căror valoarea totală minimă prevăzută în proiect este de 13.341.192 de euro.

Investiţia totală în realizarea parcului a fost estimată de către primarul Sorin Apostu la „câteva sute de milioane de euro". „Doar investitorul poate oferi date legate de costurile proiectului. Până acum, nu au avansat o cifră exactă", a explicat primarul. Acesta a mai arătat că termenul de finalizare a parcului este de maximum 24 de luni din momentul adoptării hotărârii de Consiliu Local. „Dacă în termen de doi ani parcul fotovoltaic nu va fi pus în funcţiune, toate investiţiile celor de la Green Energy Napoca vor reveni primăriei", a conchis Apostu.

Asocierea, verificată de Prefect

Reconversia proiectului Cartierul Tineretului într-un parc solar nu a fost lipsită de controverse. În luna mai a anului curent, consilierii locali au respins proiectul, invocând necesitatea unei noi licitaţii pentru atribuirea terenului. În şedinţa de vineri, consilierul local, Steluţa Cătăniciu, singura care a votat împotriva proiectului, a arătat că, în contractul de asociere încheiat în 2008 între Consiliul Local şi Polus Real Estate apărea o clauză care stabilea că în cazul în care obiectivele asocierii - adică construirea a 6.000 de locuinţe din care 384 sociale - nu erau realizate, contractul se rezilia. „În aceste condiţii, cedarea celor 200 de hectare fără licitaţie este ilegală. Cele 203 hectare fac parte din domeniul public, este inadmisibil să fie făcute cadou, fără să fie atribuite prin licitaţie. Se impune licitaţia, indiferent de cine este primar şi dacă dezvoltatorul este unul dintre principalii finanţatori ai PDL. Se creează un precedent periculos. Mai mult, deşi reprezentanţii municipalităţii susţin contrariul, cele 200 hectare se pretau la construcţia de locuinţe, datorită amplasării favorabile", a declarat Steluţa Cătăniciu. Potrivit acesteia, PNL va depune astăzi o sesizare la nivelul Instituţiei Prefectului, prin care va solicita verificarea legalităţii noii asocieri.

Laszlo Attila, viceprimarul municipiului Cluj-Napoca, infirmă spusele consilierului liberal. „În cazul asocierilor nu se fac licitaţii. Acestea se ţin în caz de concesiune sau vânzări. Ar fi trebuit organizată o nouă licitaţie doar în cazul în care părţile implicate nu ar fi ajuns la un numitor comun. În această situație, s-a decis reconversia cartierului în parc fotovoltaic. Interesul este de ambele părţi ca acest proiect să se realizeze", a explicat viceprimarul. Punctul de vedere al acestuia este susţinut şi de primarul Sorin Apostu. „Când s-a demarat proiectul a avut loc o licitaţie de atribuire de teren. Schimbăm doar destinaţia proiectului. Contractul se va semna în luna august a acestui an", a specificat Apostu.

Energia regenerabilă, mai profitabilă

Finanţatorul CFR Cluj, Arpad Paszkany, principalul acţionar al firmei Polus Real Estate, cea care a câştigat licitaţia pentru atribuirea terenului, a renunţat, anul trecut, în decembrie, la  investiţia imobiliară invocând prăbuşirea pieţei şi îngheţarea creditării pentru achiziţia de locuinţe. În aceste condiţii, el a propus reconversia proiectului către o afacere mai profitabilă, cea de producere de energie regenerabilă. Deşi iniţial s-a anunţat că parcul va fi dezvoltat tot de firma lui Paszkany, lucrurile au luat o altă turnură. Astfel, în decembrie 2010, Polus Real Estate a renunţat la participaţie pe care a vândut-o către firma Green Energy Napoca, care urmează să asigure dezvoltarea şi exploatarea parcului fotovoltaic, cât şi administrarea lui. Cu toate acestea, Paszkany pare a nu fi rupt cu totul legăturile cu proiectul parcului fotovoltaic.

Firmă din State, „no name" în România

Potrivit datelor  de la Registrul Comerţului, "Green Energy Napoca" , înfiinţată recent, pe 17 februarie 2011, este deţinută de două companii din Statele Unite ale Americii (SUA), "Green Energy Holding LLC" şi "WWS Energy Development LLC", ambele deţinând câte 50% din capitalul social al firmei. Întrebaţi de experienţa celor două firme în domeniul producerii de energie verde, reprezentanţii municipalităţii nu au putut oferi niciun fel de date. „Nu ştiu detalii legate de activitatea celor două firme", a precizat Laszlo Attila, viceprimarul municipiului. Mai mult, primarul Sorin Apostu a declarat că singurul criteriu care a stat la baza desemnării firmei a fost recomandarea venită din partea firmei lui Paszkany, Polus Real Estate. „Cei de la Polus au propus firma", a precizat primarul Apostu pentru Adevărul.

Coincidenţă sau nu, administrator al companiei recent înfiinţate  a fost desemnat Vigh Ferencz, al cărui nume a apărut de mai multe ori legat de cel al lui Arpad Paszkany. Ultima oară, administratorul a apărut în calitate de  reprezentant al mai multor firme de-ale patronului CFR, ca martor în dosarul în care omul de afaceri a fost acuzat de şantaj şi sprijinire a unui grup infracţional.

Proiect rămas pe hârtie

Cartierul Tineretului urma să fie dezvoltat de către firma omului de afaceri clujean Arpad Paszkany, Polus Real Estate, în parteneriat cu Consiliul Local. Ansamblul imobiliar era programat să fie amplasat  pe un teren cu o suprafaţă totală de 203 hectare, pe Dealul Sf. Gheorghe, între Bulevardul Muncii şi Fâneţele Someşeni. Potrivit proiectului, estimat în anul  2008 la peste 510 milioane de euro, aici ar fi trebuit construite 6.000 de unităţi locative, din care 196 de apartamente penthouse. 384 de locuinţe trebuiau predate Primăriei, care urma să le includă în fondul municipal de locuinţe sociale. Odată cu criza, proiectul a rămas doar pe hârtie.

Vezi aici mai multe imagini cu terenul pe care ar fi trebuit să fie construit Cartierul Tineretului.

CCL vrea locuinţe pe Dealul Sf. Gheorghe

Proiectul nu este nici pe placul celor din Consiliul Civic Local (CCL). Omul de afaceri Iosif Pop şi preşedintele CCL, este de părere că reconversia proiectului a fost un troc . Potrivit acestuia, terenul de pe Dealul Sfântu Gheorghe ar putea avea o utilizare mai avantajoasă decât pentru un parc fotovoltaic. „Un parc fotovoltaic poate fi amplasat oriunde în ţară, unde, pe baza studiilor se relevă că zona este optimă din punctul de vedere al numărului de zile însorite, ceea ce nu e cazul Clujului, şi mai ales unde terenul nu este bun pentru nimic altceva. Nicăieri în lume nu s-ar putea concepe un parc fotovoltaic pe 200 hectare cu acces la tramvaiul modernizat, cu 16.000.000 euro, cu  două drumuri importante la nord şi sud de amplasament, din care unul gata, Bulevardul Muncii- Apahida şi un altul cu studii de fezabilitate aprobate, la nord de dealul Sfântu Gheorghe, pe un teren considerat de aceeaşi administraţie, până mai ieri, bun pentru locuinţe. Sunt în judeţ mii de hectare de pârloagă ce pot fi cumpărate", a declarat Pop. Potrivit acestuia,  pentru  o asemenea investiţie se puteau găsi alte terenuri. „Nu avem nevoie de tramvai, apă curentă, gaz metan, canalizare, drumuri cu patru benzi la ambele capete ale parcelei. Pentru un parc fotovoltaic ajunge un drum de trei metri lăţime şi de un racord la linia de medie tensiune. Şi atât. În judeţul Cluj, în partea de sud-est, avem mii de hectare sărăturoase numai bune pentru aşa ceva. Explicaţia municipalităţii, că nu există alt teren, este puerilă", este de părere omul de afaceri clujean.