Cârnatul cu alge: cum a transformat un clujean produsul tradiţional într-un aliment-„medicament”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Asistenta universitară Carmen Pop şi studentul Mihai Catrinoi, la Festivalul alimentului de la USAMV.  FOTO: Remus Florescu
Asistenta universitară Carmen Pop şi studentul Mihai Catrinoi, la Festivalul alimentului de la USAMV.  FOTO: Remus Florescu

Cum transformi tradiţionalul cârnat, căruia nutriţioniştii îi reproşează cantintatea mare de grăsime, într-un produs sănătos şi chiar într-un superaliment? Un student clujean a găsit soluţia: înlocuirea unuia dintre ingredientele de bază ale cârnatului – slănina- cu alge marine brune. Inovaţia lui va fi testată de o carmangerie din Cluj, în vederea producerii pe scară largă.

Cârnatul cu alge marine, ciocolata cu ulei de peşte sau sweetburgerul sunt câteva dintre cele 88 de produse prezentate la Festivalul alimentului, care s-a desfăşurat zilele trecute, la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj (USAMV). Produsele expuse au fost realizate de studenţii Facultăţii de Ştiinţa şi Tehnologia Alimentelor în cadrul proiectelor de licenţă. Tinerii au lucrat în staţiile pilot ale Facultăţii, folosind tehnologii inovative şi urmărind promovarea unei alimentaţii sănătoase. Studenţii care au realizat cele mai valoroase produse au fost recompensaţi de firme de specialitate din domeniul alimentar. 

“Am căutat să înlocuiesc slănina, de care lumea fuge în zilele noastre, cu o materie primă  care să nu influenţeze foarte mult din punct de vedere al costurilor produsul, dar să aducă multe beneficii din punct de vedere nutritiv. Aşa am ajuns la algele marine brune, o sursă regenerabilă care se găseşte din abundenţă chiar şi în ţara noastră,”

Mihai Catrinoi, student USAMV

Degustarea cârnaţşilor din Banat

Nutriţioniştii "reproşează" cantitatea mare de grăsime din cârnat

 

Cârnatul reinventat 

Una dintre cele mai premiate inovaţii a fost cârnatul din carne de vită cu adaos de alge marine brune, un proiect al lui Mihai-Bogdan Catrinoi (24 de ani), student în anul IV la specializarea “Controlul şi expertiza produselor alimentare”. Cum să transformi tradiţionalul cârnat, căruia nutriţioniştii îi reproşează cantintatea mare de grăsime, într-un produs sănătos? Mihai a găsit o soluţie ingenioasă- înlocuirea unuia dintre ingredientele de bază ale cârnatului- slănina- cu alge marine brune. “Am căutat să înlocuiesc slănina, de care lumea fuge în zilele noastre, cu o materie primă care să nu influenţeze foarte mult din punct de vedere al costurilor produsul, dar să aducă multe beneficii din punct de vedere nutritiv. Aşa am ajuns la algele marine brune, o sursă regenerabilă care se găseşte din abundenţă chiar şi în ţara noastră, însă din păcate la noi nu este pusă în valoare”, explică tânărul.

“Pe de o parte conţinutul de grăsime a scăzut foarte mult prin înlocuirea slăninei cu alge. Acestea au un conţinut mare de minerale şi de iod, care ajută la buna funcţionare a glandei tiroide. Algele conţin şi grăsimi nesaturate sau omega 3 care au numeroase beneficii pentru organism”

Mihai Catrinoi, student USAMV

cluj

Algele marine brune sunt o sursă regenerabilă ,ieftină şi sănătoasă de hrană

 

Super-aliment 

Ceea ce a rezultat este un super-aliment - care conţine 10% grăsime , 15% alge marine şi 75% carne de vită.  “Pe de o parte conţinutul de grăsime a scăzut foarte mult prin înlocuirea slăninei cu alge. Acestea au un conţinut mare de minerale şi de iod, care ajută la buna funcţionare a glandei tiroide. Algele conţin şi grăsimi nesaturate sau omega 3 care au numeroase beneficii pentru organism. De asemenea, algele au un conţinut mare de proteine, de fibre solubile şi de antioxidaţi“, explică tânărul. Pe de altă parte, algele nu influenţează durata de păstrare şi nici gustul. „Cârnaţii cu alge marine sunt recomandaţi pentru oricine doreşte un produs mai sănătos. Este recomandat tuturor categoriilor de vârstă, în special sportivilor, persoanelor care prezintă probleme de greutate sau afecţiuni ale glandei tiroide”, mai spune tânărul. 

Cârnat cu alge la 35 de lei kilogramul 

 “Am căutat să obţin un produs nou, dar nu acesta este cel mai greu lucru, ci să faci un produs nou care să se poată şi produce la o scară mai mare şi care să aibe un preţ pe care să şi-l poată permite cât mai multă lume”, explică Mihai. Întrucât procesul de producţie nu este complicat, iar algele nu sunt scumpe – sub 10 lei kilogramul deşi sunt aduse din import, preţul super-cârnatului este destul de accesibil. „Preţul de cost pe care l-am calculat eu la o producţie la scară mică, în sala noastră de microproducţie de la facultate, a fost de 35 de lei kilogramul, poate uşor peste. Trebuie ţinut cont şi de faptul că se foloseşte carne de mânzat de cea mai bun calitate care este mai scumpă”, explică tânărul. Procesul de producţie este cel tradiţional cu excepţia algelor. „Algele marine sunt aduse din import, trebuie rehidratate şi trecute prin câteva ape pentru a înlătura eventualele impurităţi. Apoi sunt gata de folosit”, detaliază Mihai. El a ţinut să precizeze că alimentul său este unul funcţuonal. „Cei care au consumat cârnatul cu alge au spus că e un produs foarte bun, dar trebuie să menţionez că termenul de aliment funcţional nu este foarte bine cunoscut la noi în ţară, însă căutăm să-l promovăm. Este vorba de un aliment care pe lângă elementele de bază care asigură nevoile nutriţionale are şi anumite beneficii. Este un aliment îmbunătăţit. Din ce am observat este nevoie de astfel de produse pe piaţă”, a concluzionat Catrinoi.

„Dorim să păstrăm produsele tradiţionale, preferate de consumatori, dar să le îmbunătăţim nutriţional, mai ales că persistă un grad mare de scepticism faţă de produsele noi”

Carmen Pop, asistent universitar

Degustarea cârnaţşilor din Banat

Studenţii de la USAMV încearcă să reinventeze produsele tradiţionale, astfel încât să fie la fel de gustoase, dar mai sănătoase.

„Păstrăm produsele tradiţionale, dar le îmbunătăţim”

„Noua tendinţă în alimentaţie este scăderea procentului de grăsime, lucru pe care l-am realizat prin înlocuirea slăninei cu alge brune. Pe de altă parte, dorim să păstrăm produsele tradiţionale, preferate de consumatori, dar să le îmbunătăţim nutriţional, mai ales că persistă un grad mare de scepticism faţă de produsele noi”, a susţinut Carmen Pop, asistentul universitar care, alături de profesorul Dan Sălăgean, l-a îndrumat pe studentul premiat. 

Înainte de a finaliza produsul, studenţii fac un chestionar de preferinţă, rolul de degustători avându-l colegii lor. „În cazul cârnaţului s-au făcut două variante experimentale cu concentraţia de alge de 10% şi de 15%. Aceste două produse şi proba martor, cârnaţul tradiţional, au fost încercate de  26 de studenţi pentru a vedea preferinţele lor. Deşi nu au ştiut ce conţine fiecare produs, studenţii au preferat varianta cu 15% alge marine. Astfel s-a decis să se aleagă această variantă”, a spus asistenta universitară. 

Deja se are în vedere o nouă variantă îmbunătăţită a produsului. „Provocarea în procesul de producţie este rehidratarea algelor şi scăderea conţinutului de apă din acestea. Un conţinut de apă mare are efecte negative asupra perioadei de valabilitate. Vom încerca utilizarea unor alge cu un grad mai scăzut de hidratare sau vom folosi pulberea de alge, astfel încât consumatorii să nu fie reticenţi când văd algele la secţionarea produsului”, a concluzionat Carmen Pop. 

„Noi dorim să producem acest tip de cârnat. O să-l testăm şi noi şi asta e finalitatea, să-l aducem pe masa clujenilor”,

Cosmin Moldovan, proprietar Moldovan-Carmangeria Sânnicoara

Mihai Catrinoi a fost premiat de reprezentanţii unei carmangerii din Cluj, care intenţionează să producă cârnaţul cu alge 

Producţie de masă 

Mihai Catrinoi a primit premiul I de la producătorul de preparate din carne Moldovan-Carmangeria Sânnicoara, constând într-un internship plătit la firmă, şi o menţiune de la producătorul de condimente Almi. „Noi dorim să producem acest tip de cârnat. O să-l testăm şi noi şi asta e finalitatea, să-l aducem pe masa clujenilor”, a susţinut Cosmin Moldovan, proprietarul carmangeriei. 

Moldovan îi va propune tânărului o colaborare. 

   „Festivalul alimentului a pornit de la ideea de a valorifica creaţiile studenţilor, pentru că ei întodeauna au venit cu produse inovative. Am zis că e păcat să nu chemăm mediul economic şi presa pentru a afla despre  proiectele studenţilor, pentru că ei sunt cei care ne vor asigura hrana. Presa are o misiune foarte importantă în promovarea acestor inovaţii. De asemenea, în fiecare an invităm angajatori şi sponsori care-i premiază pe tineri. Anul acesta premiile constau şi în internshipuri de o lună, două-trei, în firmele respective. Este o uşă deschisă pentru un job în domeniu pentru că ştim că este foarte greu pentru absovenţi să îşi găsească slujbe care să pună în valoare ceea ce au studiat”, a spus Sevastiţa Muste, decanul Facultăţii de Ştiinţa şi Tehnologia Alimetelor. Profesoara a mai susţinut că au existat cazuri în care produsele concepute de studenţii USAMV au ajuns pe rafturile magazinelor. 

Adevărul va prezenta în serial cele mai premiate inovaţii ale studenţilor de la USAMV. 

Citeşte şi 

Specialiştii de la USAMV te învaţă să mănânci sănătos

VIDEO Cioloş: Rectorii USAMV-urilor din ţară trebuie să stabilească legături cu fermele

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite