Alexandru Vaida Voevod a intrat în masonerie pentru a ajuta România la Conferinţa de Pace de la Paris din 1919
0
Unul dintre cei mai importanţi francmasoni clujeni a fost şi primul premier pe care oraşul de pe Şomeş l-a dat României – Alexandru Vaida Voevod. El a intrat în loja Ernest Renan, aparţinând Marelui Orient al Franţei, în anul 1919, în timpul Conferinţei de Pace de la Paris, cu scopul de a crea în acest fel un avantaj delegaţiei româneşti în negocierile cu reprezentanţii Marilor Puteri.
Istoricul clujean Tudor Sălăgean, coautor la vomul Masoneria în Transilvania, a declarat pentru “Adevărul” că unul dintre cei mai importanţi francmasoni clujeni a fost Alexadru Vaida Voevod. Deşi, în anumite apariţii publice, acesta a susţinut că legătura sa cu masoneria a fost doar conjuncturală, istoricul Tudor Sălăgean a susţinut că acesta a fost un important membru al masoneriei, fiind maestru cu grad 33.
“Legăturile cu francmasoneria ale lui Alexandru Vaida Voevod, în două rânduri preşedinte al Consiliului de Miniştri al României Mari (1919-1920 şi 1933-1934) şi membru de frunte al delegaţiei româneşti la Conferinţa de Pace de la Paris din anul 1919, se numără printre cele mai discutate subiecte ale istoriei contemporane a României. Este cunoscut faptul ca Vaida Voevod a intrat în loja Ernest Renan, aparţinând Marelui Orient al Franţei, în anul 1919, în timpul Conferinţei de Pace de la Paris, cu scopul de a crea în acest fel un avantaj delegaţiei româneşti în negocierile cu reprezentanţii Marilor Puteri. Vaida Voevod a marturisit el însuşi acest lucru în repetate rânduri, încercând însă să creeze impresia că legăturile sale cu fracmasoneria s-ar fi limitat la acest unic unic episod. Documentele existente în colecţiile Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei sugerează însă că legăturile lui Vaida Voevod cu masoneria nu au fost conjucturale, ele putând fi urmărite documentar până în anul 1930”, scrie Tudor Sălăgean în articolul “Politică şi masonerie în serviciul Marii Uniri.Cazul Alexandru Vaida Voevod”.
Carnetul de mason al lui Vaida Voevod se află la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei
“Majoritatea delegaţilor la Conferinţa Păcii (1919) erau masoni”
În Memoriile sale, redactate în ultimii săi ani de viaţă, Alexandru Vaida Voevod prezintă adeziunea sa la loja pariziană mai degrabă ca pe un divers. „Huard era redactor la Le Temps şi Venerabilul lojei francmasonice Ernest Renan. În înţelegere cu Brătianu, am făcut cunoştinţă cu dânsul şi am intrat în lojă, împreună cu C. Brediceanu, M. Şerban, Gh. Crişan, I. Pilat, Tr. Vuia şi V. Niţescu. După îndeplinirea formalităţilor rituale am participat de 4-5 ori la lucrările lojei”. Cu prilejul alegerilor parlamentare din anul 1937, Vaida Voevod afirma, într-o Cuvântare către naţiunea română, că înscrierea sa în loja pariziană fusese făcută din necesităţi diplomatice: „Am fost şi francmason. Eram cu Ionel Brătianu la Paris şi pentru că majoritatea delegaţilor la Conferinţa Păcii erau masoni a trebuit, de circumstanţă, să îmbrac şi eu pielea lor. Acolo am văzut cu ochii mei că francmasoneria franceză este jidovită, că ea trăeşte în frăţie de cruce cu Moscova şi cu marele capitalism internaţional evreesc”.
Imagine de la Conferinţa de Pace de la Paris din 1919. FOTO: mdn.md
A negat implicarea în activitatea masonică din România
În iunie-iulie 1941, în două articole publicate în ziarul Curentul, Vaida Voevod mersese chiar până la a nega implicarea sa în activitatea masonică, fapt explicabil în contextul politic din perioada intrării României, alături de puterile Axei, în războiul împotriva Rusiei Sovietice. În aceste articole, citate în articolul lui Sălăgean, Vaida Voevod afirma printre altele: „am făcut parte ca simplu membru din loja Ernest Renan la Paris, timp de 5-6 luni, pe vremea Conferinţei de Pace din 1919, cu aprobarea, dacă vreţi din însărcinarea şefului meu de atunci, president al consiliului de miniştri şi prim delegat al României la acea Conferinţă, I. I. C. Brătianu”; „Francmasoneria română a fost şi a rămas un mare moft. Nu se achitau taxe, nu se adunau membrii în număr reglementar spre a ţine şedinţe... Din 1920 am rupt orice legătură cu loja Ernest Renan, din Paris, singura lojă unde mersesem în condiţiile arătate şi din care lojă, în 1923 am fost radiat, după ce din 1920 nu mai dădusem nici un semn de viaţă pentru ei şi nu mai achitasem nici taxele reglementare. Nu am mai fost în altă lojă franceză. În francmasoneria română n-am fost niciodată.”
Carnetul de mason al lui Vaida Voevod e la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei
Între declaraţiile lui Alexandru Vaida Voevod şi documentele păstrate la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei există însă o serie de inadvertenţe care lasă loc altor interpretări, precizează Sălăgean. Astfel, carnetul de membru (Carte d’identité Maçonique) al lojii Ernest Renan, eliberat pe numele lui A. Vaida Voevod în anul 1921, atestă achitarea a trei cotizaţii trimestriale în cursul anului amintit. O scrisoare expediată din Tunis, la 4 februarie 1924, avându-l ca destinatar pe Victor Sterea, cuprinzând o întreagă serie de consideraţii asupra realităţilor din fancmasoneria română şi europeană, îi este trimisă în copie şi lui Alexandru Vaida Voievod, în calitatea sa de fruntaş al francmasoneriei transilvănene. O altă scrisoare, datată 22 februarie 1928, îi este adresată lui Vaida Voevod însuşi de către G. Peydavi de Tangères, venerabilul lojii Ernest Renan. În această scrisoare, Vaida Voevod este felicitat pentru „atitudinea energică” cu care apărase, în Parlamentul României, „dreptul la libertatea cuvântului şi la libera critică parlamentară, inerentă oricărei democraţii adevărate”. Peydavi de Tangères îl asigura pe Vaida Voevod, aflat pe atunci în opoziţie, „că masonii nu-şi abandonează niciodată fraţii, mai ales când aceştia luptă pentru apărarea unui atât de nobil ideal”.
Ceremonie de iniţiere într-o lojă masonică. FOTO: descoperă.ro
Audiat la sediul Marelui Orient al Franţei
O serie de informaţii despre activitate de mason a lui A. Vaida Voevod sunt prezentate în lucrarea Ordinul masonic român a lui Horia Nestorescu Bălceşti: „07.07.1919: are loc în rue Cadet, la sediul Marelui Orient al Franţei, audierea în vederea iniţierii în loja Ernest Renan (Paris); 22-28.07.1919: continuă audierea membrilor delegaţiei ardelene aflată la Conferinţa de Pace de la Paris; printre aceştia şi Al. Vaida Voevod în vederea primirii în francmasonerie; 04.08.1919: iniţierea în loja Ernest Renan (Paris); 20.09.1919: participă la Paris ca invitat special, la şedinţa de încheiere a Conventului anual al Marelui Orient al Franţei; 21.06.1923: ales membru emerit al Suveranului Sanctuar al României (avea deci deja gr. 33); 15.08.1925: primea corespondenţă de la Comitetul Permanent al Federaţiei Lojilor de sub auspiciile Marelui Orient al Franţei din România; 1928: Mare orator adjunct; 1930: primea corespondenţă (invitaţii) de la Supremul Consiliu de 33 din România, sub semnătura lui Jean Pangal.”
Alexandru Vaida Voevod. FOTO: vaidavoevod.ro
Intrarea în masonerie a adus avataje ţării
“Spre a ne menţine însă în zona certitudinilor, vom concluziona doar spunând că Alexandru Vaida Voevod, om politic şi patriot român transilvănean, a aderat la o lojă subordonată Marelui Orient al Franţei în perioada Conferinţei de Pace de la Paris, pentru a crea României un avantaj faţă de statele cu care avea divergenţe teritoriale. Nu este, însă, foarte clar dacă activitatea sa masonică a debutat cu adevărat în Parisul anului 1919, sau dacă a avut precedente legate de masoneria central-europeană; este la fel de puţin evident când a încetat această activitate, în caz că acest lucru s-a întâmplat vreodată. Documentele aflate la dispoziţia cercetătorilor arată însă, fără urmă de îndoială, că Alexandru Vaida Voevod a fost, în perioada 1919-1930, un membru marcant al Masoneriei din România, recunoscut ca atare de fraţii masoni din Europa şi de dincolo de Atlantic”, concluzionează Tudor Sălăgean în articolul dedicat lui Alexandru Vaida Voevod.
Citeşte şi
Samuel von Brukenthal, baronul de legendă şi cel mai cunoscut francmason al Sibiului
Nicolae Titulescu, iniţiat în masonerie în timpul studiilor din Franţa
Se încarcă comentariile...
