Vremea strică recoltele. 2016, anul fără fructe în Bărăgan, dar cu belşug de grâne

Pomii înfloriţi prea devreme, distruşi de oscilaţii de temperatură FOTO I.S.

Culturile din Bărăgan sunt mai bune şi promiţătoare faţă de anul trecut, când inundaţiile din primăvară şi apoi seceta le-au compromis. Agricultorii sunt îngrijoraţi acum de starea livezilor şi spun că recolta de fructe a fost jumătate distrusă de vremea capricioasă.

Ploile abundente şi oscilaţiile de temperatură din ultima lună au fost boală curată pentru pomii fructiferi. În Lunca Dunării, livezi întregi de piersici timpurii şi caişi au fost distruse. Trecerea bruscă de la temperaturi neobişnuit de ridicate la frig a compromis deja o parte din livezi. În judeţul Călăraşi, caişii deja în floare nu vor mai da roade. Specialiştii spun că au înflorit cu o săptămână mai devreme decât e normal. Luna februarie a fost foarte caldă, cu maxime de până la 23 de grade. De asemenea, şi în prima decadă a lui martie temperaturile s-au menţinut ridicate, maximele situându-se, în general, peste 15 grade, apoi vremea s-a răcit brusc.

“În această situaţie, procentul de îngheţ la soiurile timpurii pe care le-a prins desfăcute, înflorite sută la sută, va fi zero producţie. Am încercat să salvăm situaţia, dar nu am reuşit mare lucru. Vreme frumoasă i-a păcălit să înflorească mai devreme, iar valul de frig a distrus florile. Am stat în livadă timp de 10 zile, de la 11 noaptea până la 8 dimineaţa şi le-am aplicat fertilizatori, însă degeaba. Dacă am reuşit să recuperăm 30-40% din pomi… Acum suntem în tratamente la pruni şi mărul de iarnă”, a explica Aurelian Dobre, care administrează o livadă şi peste 500 de hectare de teren agricol în judeţul Călăraşi. Dacă la fructe nu mai pot spera în acest an, la culturile agricole sunt şanse de recolte frumoase.

Se anunţă producţie bună la rapiţă

Constantin Anghel, de la Agrozootehnica Independenţa lucrează anual 2.000 hectare de teren, iar 1.100 le-a însămânţat în toamnă. “Am rapiţă pe 235 hectare, orz pe 165 şi grâu pe 750. Până acum, toate culturile se află în stadiu normal de vegetaţie. La cum arată grâul, are nevoie de îngrăşăminte. La rapiţă am avut ceva emotii, pentru că în toamnă crescuse foarte mare. Cand au intrat în iarnă, plantele aveau 8-10 frunze.

Şi ştiţi că în Bărăgan nu ninge liniştit. La noi, viscoleşte. Iarna asta nu am avut niciun viscol, decât o singură zăpadă. Am avut noroc faţă de anul trecut, când au fost vreo 5-6 viscole şi geruri mult mai mari. Dacă vom avea acelaşi ritm la rapiţăa ca şi până acum, vom avea o producţie bună. Mai avem nevoie de ploi. Momentan, cantitatea de umiditate din sol s-a refăcut. Dar ştiţi cum se spune: o ploaie căzută la momentul potrivit este cel mai bun agronom”, spune fermierul. Şi la Frumuşani, culturile sunt în grafic. Agricultorii spun că, deocamdată, situaţia este sub control, iar culturile sunt mai bune şi promiţătoare faţă de anul 2015.

Lucrările de primăvară, în grafic

Fermierii se pregătesc acum de lucările de primăvară, iar în zonele unde au fost băltiri din cauza cotele umflate ale Dunării se aşteaptă retragerea apelor. “Încă nu se poate intra în câmp, aşteptăm câteva zile însorite ca să putem trece la semnăturile de primăvară: licernă, soia, orz. La grâu mai stăm puţin, dacă e însămânţat prea devreme şi vin ploi, sămânţa cloceşte şi nu  bine. Terenul se prezintă bine pentru că am muncit din greu în Lunca Dunării să scoatem apa cu ajutorul celor de la ANIF. Fermierii au pus mână de la mână şi au plătit să-şi salveze culturile”, spune Aurelian Dobre.

2015, cel mai rău an

Încă din primăvara anului trecut, Bărăganul a avut de suferit din cauza precipitaţiilor abundente care au creat adevărate lacuri pe câmpurile din Lunca Dunării. Umiditatea excesivă a compromis peste 12.000 de hectare de culturi agricole şi a făcut imposibilă însămânţarea în campania de primăvară. Cele mai multe stricăciuni au fost la grâu, rapiţă şi orz, în zonele: Boianu – Sticleanu, Borcea de Sus, Călăraşi – Raul, Unirea – Jegălia – Gâldău, Terasa Călăraşi, Greaca – Argeş – Chirnogi, Olteniţa – Surlari – Dorobanţu, Valea Dâmboviţei, comuna Roseţi. În vară, cum a început căldura, au fost puse la pământ plantele din Grădiştea, Ciocăneşti, Dichiseni, Mănăstirea şi Borcea.

Din cauza lipsei precipitaţiilor, în Bărăgan peste 23.000 hectare de culturi au fost făcute praf de căldura năucitoare şi lipsa ploilor. Conform directorului Direcţiei Agricole Călăraşi, Dionisie Tomescu,  cele mai mari probleme au fost în localităţile Grădiştea şi Ciocăneşti. Acolo aproximativ 50% din suprafaţa agricolă a fost distrusă de secetă. ”Valoarea pagubelor înregistrate la nivelul judeţului Călăraşi s-a ridicat la 36 milioane de lei”, a precizat Dionisie Tomescu.

Peste 200.000 hectare, acoperite de culturi

Conform directorului Direcţiei Agricole din Călăraşi, Dionisie Tomescu, pentru anul agricol 2015-2016, 208.155 de hectare vor fi acoperite de culturi. “Grâul va ocupa în continuare cea mai mare suprafaţă agricolă din judeţul Călăraşi, respectiv 126.400 de hectare. Orzul va fi semănat pe o suprafaţă de 30.676 de hectare, orzoaica de toamnă în jur de 4.400 de hectare, legumele pe 58 de hectare, iar loturile semincere pe 9.400 de hectare”, a spus Tomescu.
 

Vă recomandăm şi:

Urmările căldurii nefireşti din luna februarie: ar putea duce la un adevărat dezastru în agricultură. Avantaje sunt doar pentru culturile din sere şi solarii

Promisiuni: UE va sprijini dezvoltarea sectorului agricol din Moldova