Urmările căldurii nefireşti din luna februarie: ar putea duce la un adevărat dezastru în agricultură. Avantaje sunt doar pentru culturile din sere şi solarii

FOTO: ARHIVĂ

Vremea nefiresc de caldă va avea cu siguranţă efecte asupra culturilor care vor intra în vegetaţie în această perioadă. O spun specialiştii Staţiunii Legumicole Buzău, care susţin că de acum legumicultura şi pomicultura vor fi influenţate de oscilaţiile semnificative de temperatură.

Căldura nefirească instalată la jumătatea lunii februarie, chiar dacă este pe placul multora dintre noi, ar putea perturba evoluţia plantelor de grădină, a pomilor fructiferi şi viţei de vie, pentru că de acum vor fi sensibile la schimbările bruşte de temperatură. Potrivit specialiştilor Staţiunii de Cercetare Legumicolă Buzău, în cazul în care vom avea în continuare zile cu soare puternic şi temperaturi pozitive pe timpul nopţii, legumele şi zarzavaturile vor intra în vegetaţie mai devreme.

”Condiţiile climatice sunt atipice pentru această perioadă a anului, aşa cum eram noi învăţaţi cu iarna tradiţională. Temperaturile acestea pot avea efecte negative asupra unor culturi în condiţiile în care majoritatea plantelor pornesc în vegetaţie. De exemplu, la ceapă, bulbul poate să se păstreze aşa cum a fost sădit sau poate să încolţească. Sau, la pom, apar muguraşii, încep să se umfle, pocnesc şi încep să înfrunzească, să înflorească. Dacă aceste temperaturi se păstrează o perioadă mai lungă de timp, şapte, zece zile, plantele pornesc în vegetaţie”, susţine cercetătorul Costel Vânătoru.

Căldura este benefică doar pentru legumicultură  

Horticultorii unităţii buzoiene de cercetare spun că temperaturile ridicate sunt în beneficiul deopotrivă al legumicultorilor şi consumatorilor, întrucât verdeţurile româneşti precum salata, ridichile, ceapa verde, mărarul, pătrunjelul, ar putea apărea pe tarabele din pieţe mai devreme, mult înainte de Paşte, dar şi la preţuri mai mici. 

”În legumicultură avem de câştigat pentru că, de exemplu, în spaţii protejate, cum sunt serele şi solariile, cultivatorii cheltuiau foarte mulţi bani cu încălzirea şi nu erau puţini deloc. În condiţiile acestea, cu temperaturi ridicate, iată, cheltuielile sunt mai mici şi ar fi şansa ca legumele să fie mai ieftine, începând de la răsaduri, până la legumele verdeţuri. Preţul de cost ar putea fi redus datorită cheltuielilor mai mici cu producţia, referitor la spaţiile protejate”, spune cercetătorul buzoian. 

Primăvara timpurie aduce mai multe necazuri, decât beneficii

Culturile agricole din câmp, viţa de vie şi pomii fructiferi sunt în pericol din cauza căldurii atipice, iar dezvoltarea plantelor depinde de evoluţia vremii. Dacă în următoarele şapte zile vom avea temperaturi foarte ridicate, neobişnuite pentru jumătatea lunii februarie, apoi se va răci brusc, iar temperaturile vor scădea sub pragul de îngheţ, repercursiunile vor fi semnificative.

”Dacă apar apoi perioade de îngheţ sau chiar, mai grav, de polei, automat foarte multe specii vor fi în suferinţă, deci vom avea pierderi serioase de producţie sau chiar şi de material genetic, în cazul pomilor sau la viţa de vie. Planta are şi ea etapele ei de dezvoltare, perioada de repaus, de vegetaţie, iar oscilaţiile acestea de temperatură efectiv perturbă ritmul de creştere a plantelor. Acum este o tulburare de bioritm. Teoretic trebuia să fi avut un covor de zăpadă şi abia din martie să intrăm progresiv în căldură. Atunci plantele aveau o dezvoltare normală”, spune Costel Vânătoru. 

Din cauza temperaturilor ridicate şi a lipsei unui strat de zăpadă, culturile din câmp, care apucă să încolţească, ar putea fi atacate de dăunători. 

”Agricultorii ştiu că zăpada şi gerul afectează populaţiile de dăunători iar lipsa acestor protecţii naturale înseamnă investiţii mai mari în combaterea lor, adică în pesticide şi insecticide. Au fost ierni cu temperaturi ridicate, poate mai mici decât acum, când au fost înregistrate atacuri de rozătoare, de ploşniţe, de păianjen, dăunători periculoşi care sigur se combat greu şi cu costuri ridicate. Era o perioadă de acumulare şi refacere a rezervei de apă în sol. Există aşadar riscul ca în primăvară să se instaleze seceta iar la înfiinţarea culturilor de primăvară solul să nu aiba necesarul de umiditate”, susţine Costel Vânătoru.

Specialiştii în horticultură spun că vremea extrem de caldă va produce pierderi în viticultură şi pomicultură, dacă perioada cu temperaturi ridicate va dura cel puţin o săptămână, iar vremea se va răci brusc şi va coborî sub zero grade. Dacă vor fi doar temperaturi pozitive, până în primăvară, consecinţele se vor rezuma doar la înmulţirea dăunătorilor, risc ce poate fi însă înlăturat. Mai grav va fi dacă va apărea îngheţul.

”La ger este pericol să pierdem mult din rod, din producţie, sau, dacă gerul este foarte mare şi viţa a pornit în vegetaţie, există pericolul să îngheţe şi să se usuce. Au fost ani când s-au uscat foarte mult din cauza acestor oscilaţii termice. La pomii fructiferi pericolul asemănător. Caişii, migdalii, piersicii, care sunt mai timpurii, ar putea suferi foarte mult. Până acum nu putem vorbi de probleme dar dacă mai ţine zece zile, cu siguranţă pierderile vor fi foarte mari”, spune Costel Vânătoru, cercetător în cadrul Staţiunii Legumicole Buzău.

Marţi, în zona Munteniei, temperatura exterioară nu a fost mai mică de 20 grade Celsius; anormal de cald pentru această perioadă a anului. Meteorologii susţin că termometrele au mai arătat la fel, la mijlocul lunii februarie, în urmă cu 55 ani. De altfel, vremea frumoasă, cu mult soare, se va menţine până spre sfârşitul acestei săptămâni, interval în care şi noaptea temperaturile vor fi pozitive şi vor oscila între 2 şi 6 grade.