Trafic dificil pe Dunăre. Un bac a rămas blocat într-o dună de nisip la Călărași

0
Publicat:

Pasagerii au așteptat mai bine de 45 de minute pentru a putea ajunge pe celălalt mal al Dunării, din cauza unui bac blocat într-un banc de nisip. Oamenii au povestit că trecerea a fost greoaie, cu doar câteva mașini.

Dunărea seacă văzând cu ochii FOTO Facebook Jimmy Stănescu
Dunărea seacă văzând cu ochii FOTO Facebook Jimmy Stănescu

„Noi am reușit să trecem, dar foarte greu, deoarece apa este foarte scazută pe malul bulgăresc. Am avut șansă, deși într-adevăr de la ora 14.00 până la 15.45 nu a trecut niciun bac. În timpul traversării ne-am întâlnit cu celălalt bac, care venea fără turisme spre malul bulgăresc. De mâine (n.r: luni, 22 august) am înțeles că nu mai circulă”, a povestit un pasager care a trecut la Ostrov, în județul Constanța.

O femeie a povestit că în anul 1983 a trecut Dunărea cu barca, așa de mult scăzuse apa în urmă cu aproape 40 de ani.

Se lucrează la dragarea liniei de transport

Deocamdată, transportul pe Dunăre se desfășoară cu dificultate, fluviul având un debit scăzut, pe linia Chiciu – Regie, România – România, cu debarcare la punctul de trecere a frontierei Ostrov – Silistra.

După ce amintitul bac blocat a fost scos din nisip, autoritățile au decis să lucreze la dragarea liniei.

În prezent, pasagerii pot folosi linia de traversare fluvială România – Bulgaria, prin feriboturile firmei Coslozinca SRL.

Se încearcă menținerea navigației

În urmă cu câteva zile, Instituția Prefectului –județul Călărași a anunțat că, în sectorul Agenției Căi Navigabile Călărași, respectiv Dunărea Fluvială km 300-375, au fost efectuate lucrări de dragaj pentru asigurarea adâncimilor minime la punctele critice, respectiv Km 342-345 Caragheorghe-Turcescu și km 304- 309 Cochirleni.

„Facem precizarea că lucrările de dragaj s-au efectuat conform Planului anual de dragaj 2022, întocmit de Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați, a contractelor încheiate, în perioadele în care cotele Dunării au permis executarea acestora, pentru asigurarea și menținerea condițiilor de navigație, conform recomandărilor Comisiei Dunării.

În prezent, pe sectorul Agenției Căi Navigabile Călărași navigația se desfășoară în condiții bune, pe relația Dunăre-Bala-Borcea”, anunțau autoritățile județene pe 18 august.

Fluviul, la jumătate din nivelul mediu multianual

Dunărea este, conform specialiștilor de la Apele Române, la un debit scăzut la jumătate din nivelul mediu multianual al acestei luni. În zona cu probleme, autoritățile române au trimis un utilaj care să sape o rută alternativă pentru nave. Pentru ca ambarcațiunile să poată trece este nevoie ca Dunărea să ajungă la peste doi metri.

Săptămâna trecută, în zona Zimnicea, din Dunăre, o imensă întindere de apă odinioară, mai rămăsese doar un fir îngust de apă și a apărut o uriașă întindere de nisip. Dacă fluviul ar fi avut un debit normal, atunci toată acea zonă ar fi fost acoperită de apă. Cum nivelul este foarte scăzut, apele s-au retras și a apărut un banc imens de nisip care se întinde pe câteva sute de metri. 

În aceste condiții, zeci de nave erau blocate pe Dunare, la Zimnicea, din cauza nivelului foarte scăzut al fluviului. Convoaiele de barje sunt în așteptare, în speranța că apele vor crește și își vor putea relua drumul către destinație.

Protest în albia Dunării secate

Activiştii Greenpeace România au protestat, pe 11 august, în mijlocul albiei secate a Dunării pentru a atrage atenţia autorităţilor că urgenţa climatică nu e doar o lozincă.

Opt caiace au staționat pe fundul uscat al Dunării, la jumătatea distanţei dintre România şi Bulgaria, la Zimnicea, pe unde în mod normal treceau vapoare: „Vrem valurile Dunării, nu valuri de căldură”, „Reduceţi emisiile, protejaţi apa!”, „Aşa arată viitorul irigaţiilor”, „Când vă apucaţi de împăduriri?”.

Activiştii au readus în discuţie semnalele de alarmă trase de oamenii de ştiinţă în cadrul Comisiei Interguvernamentale ONU pentru Schimbări Climatice (IPCC).

„Reducerea rapidă a emisiilor de gaze de seră şi stoparea arderii de combustibili fosili sunt procese cruciale în protejarea resurselor de apă dulce. Fără acestea, fenomene extreme precum valurile de căldură, seceta, secarea râurilor şi deşertificarea vor fi din ce în ce mai frecvente şi mai grave", se arată într-un comunicat Greanpeace.

De asemenea, spun activiştii, canicula, precipitaţiile extrem de reduse, agricultura intensivă, lipsa perdelelor forestiere de protecţie şi a măsurilor pentru adaptare la schimbări climatice au adus Europa într-o situaţie critică.

Călăraşi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite