Povestea aeroportului din Bărăgan. Ruta Bucureşti-Constanţa-Balcic-Bazargic-Călăraşi, cea mai aglomerată linie aeriană din România în 1939

0
0
Aerogara din Călăraşi în perioada interbelică FOTO delcampe.net
Aerogara din Călăraşi în perioada interbelică FOTO delcampe.net

Călăraşiul a devenit celebru în perioada interbelică, după ce aici a fost construit un aeroport. Cursele de linie asigurau legătura cu Balcicul, unul dintre punctele de atracţie din Cadrilater. Aici mergeau nu doar membrii familiei regale, ci şi turişti români şi străini. Un drum costa 370 lei.

Odată cu pierderea Cadrilaterului în anul 1940, au încetat şi cursele aeriene pe traseul amintit. Povestea aeroportului din Bărăganul interbelic este spusă de istoricul Nicolae Ţiripan, fost director al Arhivelor călărăşene care a cercetat documentele vremii.

Odată cu trecerea Cadrilaterului la România, în anul 1913, Călăraşiului i s-a creat o nouă perspectivă, sub toate aspectele: strategic, economic, turistic, cultural etc. De această situaţie se leagă şi amenajarea unui aeroport în urbea noastră.

Parte integrantă a României Mari, care avea în componenţă şi Cadrilaterul, Călăraşii au avut în perioada interbelică a secolului trecut o relaţie specială cu aceasă parte de ţară ce avea ca principal punct de atracţie Balcicul. La Balcic mergeau foarte des nu numai membrii familie regale, ci şi foarte mulţi români şi străini. Elocvent în acest sens este faptul că linia aeriană Bucureşti-Constanţa-Balcic, deschisă la 25 iulie 1931 de avioanele Junkers, era cea mai circulată dintre liniile aeriene interne, iar ruta cea mai scurtă către această perlă a litoralului Mării Negre era prin Călăraşi.  Tocmai de aceea s-a luat iniţiativa înfiinţării unei noi linii aeriene Bucureşti – Călăraşi – Bazargic – Balcic, ceea ce presupunea construirea unui aeroport la Călăraşi”, explică prof. Nicolae Ţiripan.

Avioanele de cursă aterizează normal

Documentele existente la Arhivele din Călăraşi nu permit urmărirea modului în care au fost efectuate lucrările, dar că acestea au demarat şi s-au executat la timp rezultă şi din telegrama primită de primărie la 11 aprile 1936, spune istoricul.

 „D-l ministru Caranfil va inspecta în timpul vacanţei de Paşti toate aeroporturile şi terenurile de ajutor. Rugăm luaţi măsuri urgente pentru demarcare, nivelare şi executarea lucrărilor de construcţiuni. Rugăm răspundeţi telegrafic dacă un teren nu e bine demarcat sau nivelat spre a aduce la cunoştinţă D-lui ministru Caranfil pentru a nu ateriza pe acel teren ce expune la accidente.

” Din răspunsul trimis de primărie Inspectorului administrativ Ştefănescu, la Bucureşti, aflăm că, deşi nu fusese inaugurat: „Terenul aeroportului Călăraşi, bine nivelat şi marcat. Avioanele de cursă aterizează normal.”

calarasi avion

Chiar dacă aeroportul nu se inaugurase, deci nu fusese deschis oficial, la 9 aprilie 1936, Prefectura judeţului Ialomiţa înştiinţa toate autorităţile din judeţ că: ”…cu începere de la 1 aprilie, în urma stăruinţelor noastre şi a bunăvoinţei D-lui ministru al Aerului Caranfil s-a stabilit curse aeriene zilnice între Bucureşti – Călăraşi – Bazargic – Balcic…”. Cursa pleca din Bucureşti – Băneasa, la 8,15, ajungea la Călăraşi la 8,45 şi după o escală de 10 minute pleca spre Balcic unde ajungea la 9,40. De la Balcic, pleca la 17,05, sosea la Călăraşi la 17,50 şi la Bucureşti- Băneasa la 18,30. Costul biletelor era de 330 lei pentru distanţa Călăraşi - Bucureşt, 260 lei până la Bazargic şi 370 lei până la Balcic.

Curse de trei ori pe săptămână

Linia aeriană Bucureşti - Călăraşi – Bazargic – Balcic (zborul nr. 2114) era deservită de Liniile Aeriene Române Exploatate de Stat (L.A.R.E.S.), de trei ori pe săptămână. În anul 1939 „cea mai frecventată dintre liniile aeriene interne a fost linia Bucureşti – Contanţa – Balcic – Bazargic – Călăraşi, pe care s-a făcut uneori, mai multe curse pe zi pentru transportul turiştilor”. Odată cu pierderea Cadrilaterului în anul 1940, au încetat şi cursele aeriene pe traseul amintit.

calarasi aeroport

Zona aeroportului din Călăraşi, într-un document german din anul 1944 FOTO wwi-photos-map.com

La 22 iulie 1936, Primăria primea adresa 6555 a Subsecretariatului de Sat al Aerului în care se face cunoscut că: „Lucrările de amenajare a aeroportului Călăraşi şi a terenurilor de ajutor din judeţul Ialomiţa, construcţiunile de aerogară, hangar etc., ce urmează să se execute pe aeroportul Călăraşi, ar trebui să înceapă imediat având caracter de extremă urgenţă…Pentru executarea acestor lucrări se vor folosi fondurile prevăzute în bugetul judeţul Ialomiţa, al primăriei Călăraşi şi a tuturor comunelor din judeţul Ialomiţa pentru aviaţie. În aceste fonduri,  700.000 lei se vor rezerva pentru construcţia hagarului, care împreună cu suma de lei 100.000, aprobată de D–l Caranfil drept aport din bugetul Subsecretariatului de Stat al Aerului, va constitui plata ratei pe anul în curs. Diferenţa până la valoarea integrală a hangarului, care va fi de cca 1.800.000 lei se va plăti din bugetul anului vitor.”

La 24 ianuarie 1937, Ministerul Aerului şi Marinei comunica Primăriei oraşului Călăraşi să cumpere „o camionetă tip aviaţie, pentru transportul pasagerilor din oraş la aeroport”, deoarece erau cazuri când aceştia făceau trei sferturi de oră din oraş la aeroport şi doar 30 de minute de la Călăraşi la Bucureşti, cu avionul.

LARES, compania aeriană de stat

LARES(Liniile Aeriene Române Exploatate de Stat) a fost creată în 1930 ca o companie aeriană de stat. Aceasta trebuia să înlocuiască şi să se dezvolte pe structura Serviciului Naţional de Navigaţie Aeriană (SNNA), fiind capabilă să opereze cursele interne precum şi cele internaţionale.

Guvernul României a dezvoltat un program pentru crearea de noi linii aeriene naţionale precum şi internaţionale care urmau a fi operate de către compania de stat precum şi de operatori privaţi. Astfel planul întocmit prevedea deschiderea următoarelor linii aeriene:

Bucureşti – Turnu Severin – Timişoara – Arad

Galaţi – Chişinău

Cernăuţi – Hotin

Bucureşti – Silistra – Bazargic

Galaţi – Istanbul

Bucureşti – Galaţi – Iaşi – Cernăuţi – Liov –Varşovia

Bucureşti – Cluj – Ujhorod – Praga.

calarasi lares

Pentru realizarea acestui plan trebuiau construite şi dotate corespunzător aerodromuri la: Cluj, Cernăuţi şi terenuri de zbor la Timişoara, Satu Mare, Zalău, Bistriţa, Rădăuţi, Hotin, Soroca, Moreni, Urziceni, Făurei, Silistra şi Bazargic. Acest plan a fost prezentat parlamentului şi aprobat parţial.

Lipsa de aparate suficiente, oboseala tehnică şi morală a aparatelor aflate în serviciu a cauzat grave probleme în buna funcţionare a companiei. Astfel în 1930 şi până la jumătatea anului 1931 LARES nu a putut opera cursele aeriene pe care le avea programate. Totuşi la 25 iulie 1931 aparatele Junkers F.13 au deschis cursa aeriană pe traseul Bucureşti - Constanţa - Balcic care avea o lungime de 304 Km. În acelaşi timp, vechile Avia BH 25J operau o cursă sezonieră pe ruta Constanţa – Carmen Sylva – Mangalia cu o lungime de 55 Km. Această cursă a fost închisă 1 septembrie la sfârşitul sezonului. Cursa spre Balcic era zilnică până la 15 septembrie, după care a fost redusă la trei zile pe săptămână până la închidere pe 1 octombrie. 

Pe 20 decembrie 1931 toate cursele aeriene din România au fost reluate.  Rezultatele acestui sezon au fost foarte bine documentate şi de asemenea au fost extrem de mulţumitoare. Astfel că au fost efectuaţi în zbor 73 527 km, 724 de pasageri transportaţi precum şi 1642 kg de trimiteri poştale au fost transportate numai pe traseul Bucureşti - Constanţa - Balcic.

Călăraşi


Ultimele știri
Cele mai citite