Farsa care a pus Călăraşiul pe jar. Ce superstiţii se leagă de ziua păcălelilor
0Cu o istorie îndelungată, ziua păcălelilor rămâne şi în zilele noastre un motiv de a face farse, un bun prilej pentru a ne descreţi frunţile.Una dintre ipotezele cu privire la originea zilei de 1 aprilie susţine că aceasta are strânsă legătură cu schimbarea calendarului iulian cu cel gregorian.
În vechiul calendar, susţin istoricii, ziua Anului Nou era sărbătorită pe data de 1 aprilie, în loc de 1 ianuarie. După schimbarea calendarului gregorian, în 1582, în timpul lui Carol al IX-lea, oamenii au avut iniţial probleme de a se obişnui cu sărbătorirea noului an la 1 ianuarie. Cei care sărbătoreau Anul Nou la 1 aprilie au fost numiţi "nebuni de aprilie". Pe măsura trecerii timpului, felicitările trimise pentru Anul Nou la 1 aprilie au început să fie considerate farse, fiind însoţite adeseori de cadouri hazlii.
Indiferent de unde se trage, ziua de 1 aprilie este recunoscută ca fiind Ziua Păcălelilor în majoritatea ţărilor lumii. Marcată mai întâi în Europa, Ziua Păcălelilor a emigrat peste Ocean şi apoi pe tot globul. Există şi superstiţii legate de păcălelile de 1 aprilie. Se spune că este bine să faci farsele înainte de ora prânzului, pentru că altminteri vei avea ghinion tot anul.
Ştire bombă
Cea mai recentă farsă a fost pusă în scenă de un ziar local. Jurnaliştii s-au gândit că ar da bine să publice un articol despre Ceauşescu. Fantoma lui Nicolae Ceauşescu‚ observată la combinatul siderurgic din Călăraşi a avut succesul scontat. Ziarul s-a vândut ca pâinea caldă, iar reacţiile nu au întârziat să apară. Cititorii au fost imediat interesaţi de subiect, iar telefoanele au început să „curgă” la redacţie. „După două zile am publicat precizările de rigoare şi am menţionat că totul a fost o păcăleală de 1 aprilie. A fost o reacţie interesantă a oamenilor, iar subiectul abordat, fantoma fostului dictator care bântuie unul dintre cele mai mari combinate siderurgice distruse după Revoluţie, a fost bine primit de public. Ne-am descreţit frunţile şi am încercat să trecem cu umor, aşa cum este tradiţia de 1 aprilie, peste acest lucru”, a spus directorul publicaţiei, profesorul Sorin Danciu, director la Direcţia de Culturp şi Patrimoniu Călăraşi.
Recolte-record la hectar
La Călăraşi, cele mai multe farse, în perioada comunistă erau strâns legate de recolte. Recunoscut ca fiind grânarul ţării, Bărăganul se afla în vizorul foştilor dictatori Nicolae şi Elena Ceauşescu. Producţiile-record erau obligatorii în fiecare an. Că era sau nu 1 aprilie, şefii judeţului aveau mare grijă ce urmau să raporteze la Bucureşti.
Personaj pitoresc, fostul primar al comunei Independenţa, Constantin Anghel povesteşte cu umor cum a reuşit să reziste în funcţie mai bine de 20 de ani, deşi a îndrăznit să spună întotdeauna adevărul. „Nu mi-a fost frică de nimeni. Ştiu că am deranjat mereu prin felul meu. Chiar şi temutului Ion Dincă şi lui Emil Bobu le-am ţinut piept“, recunoaşte Anghel. Înainte de 1989, vizitele de la Bucureşti erau dese, mai ales toamna când din provincie erau aşteptate producţii-record la cereale. Anghel spune că i se cerea mai mereu să „umfle” recolta. „Mi-aduc aminte cum ne chemau la judeţ şi stăteam până noaptea târziu să facem rapoarte. Trebuia să scriem 8.000 de tone în loc de 5.000 cât era producţia reală la hectar“, spune Anghel.
Şi profesorul Sorin Danciu, directorul Direcţiei de Cultură şi Patrimoniu Călăraşi îşi aminteşte despre acele vremuri. „Tot timpul aşa se întâmpla în Bărăgan. Raportările despre producţiile la cereale se făceau ca în bancuri. Dacă, de exemplu, la hectar se scoteau 3.000 de kilograme de grâu şi li se părea puţin, se treceau 4.000. La judeţ, recolta părea tot neînsemnată. Aşa că şefii de la Partid ziceau 5.000 la hectar. Când ajungeau cifrele la Bucureşti, la Comitetul Central, din 5.000 se făceau 6.000. Aşa că ceauşescu ajungea să zică: Dacă avem 6.000 la hectar, 3.000 pleacă la export şi 3.000 rămân pentru popor”, povesteşte Danciu.
Vă recomandăm şi:
FOTO VIDEO Cele mai tari farse de 1 aprilie făcute de giganţii tehnologiei