Căsătoria la vremea treieratului aduce sărăcie. Cele mai pesimiste credinţe populare legate de „luna fierbinţelilor“
0
Cunoscută popular şi sub denumirea de “Cuptor”, “Luna fierbinţelilor” sau “Luna coacerilor”, iulie este vremea când pe ogoare încep muncile cele mai importante. În a şaptea lună a anului oamenii de la ţară respectă cu sfinţenie sărbători pentru a se feri de arşiţă şi de incendii.
Luna iulie este considerată ca fiind cea mai călduroasă din an, dar şi cea mai bogată, având în vedere că acum încep să se culeagă roadele câmpului. Cele patru săptămâni ale lui „Cuptor” poartă şi ele fiecare câte-o denumire, şi anume: „Săptămâna secerişului”, „Săptămâna Panteliilor”, „Săptămâna lui Santilie” şi „Săptămâna Verii”.
În credinţa populară, şi astăzi se păstrează ideea că tinerii care se vor căsători în cea de-a şaptea lună a anului nu vor face avere. Se spune că tinerii însurăţei vor avea ca bogăţie doar sentimentele frumoase care i-au adus împreună.
Prima săptămână a lunii iulie, spun specialiştii în Etnografie şi Folclor, oamenii o rezervă muncilor agricole. Campania este în toi, iar ţăranii merg la câmp de la răsărit până la apus. Trebuie să treiere grânele şi să se îngrijească de toate celelalte culturi. Săptămâna următoare reprezintă zilele „aprigelor” surori ale Sfântului Ilie, zeiţe ale soarelui ce pot trimite arşiţă şi pot provoca incendii.
În a treia săptămână a lui „Cuptor” credincioşii îl cinstesc pe Sfântul Ilie, responsabil de ploi însoţite de tunete şi fulgere. Cea din urma săptămână îi este dedicată celui mai aşteptat anotimp, vara.
Cele mai importante sărbători
În această perioadă debutează cele mai importante sărbători, tradiţii şi evenimente folclorice. Este vorba despre sărbătoarea Ana-Foca, cunoscuta în Moldova ca sărbătoarea Focului, pe data de 1 iulie, fraţii Cosma şi Damian, sărbătoare denumită şi Cosmandinul, pe 1 iulie, Sfântul Ilie, pe data de 20 iulie şi Târgul de Fete pe Muntele Găina, tot pe 20 iulie.
Oameni cu credinţă în Dumnezeu, ţăranii ţin cont şi acum de aceste importante sărbători pentru a nu fi loviţi de necazuri. În credinţa populară se spune că cine lucrează de ziua Ana-Foca în vie, razele soarelui vor dogorî viţa, care se va usca. Cât este de cald în luna lui „Cuptor”, tot atât de frig va fi şi în luna lui „Făurar”. Pentru a ţine departe bolile, oamenii trebuie să cinstească şi pe Fraţii Cosma şi Damian, iar despre cei care se vor căsători în luna lui Cuptor, vor avea ca bogăţie doar sentimentele frumoase care i-au adus împreună.
Sfaturi practice de acum un secol: semănaţi spanac şi varză
Pentru oamenii de la ţară există şi câteva sfaturi păstrate de sute de ani şi care se regăsesc în lucrarea “Calendarele poporului român", Editura Paideia, Bucureşti, 2001- 2009 , autor Antoaneta Olteanu.
"Semănaţi pentru a doua oară spanac şi varză, udaţi straturile cu apă de vale, dacă este secetă. Pânea coaptă în luna aceasta şi în cea viitoare se mucezeşte lesne, puneţi deci sare şi chimen într-însa. Fânul proaspăt este vătămător vitelor dacă nu se udă mai înainte puţin", spun tradiţiile din popor.
Autoarea mai citează următoarele din tradiţiile populare: "Curăţeşte şura şi podurile, că e aci secerea, pe când poartă grije să ai bani, ca să le poţi aduna, când sunt în pârgă, şi nu răscoapte, că se scutură, şi o mulţime de grăunţe şi nici fărina din ele nu e cu spor la aluat. Pe când te apuci de secere, cucuruzul să fie săpat a doua oară. Pliveşte viile, dar nu pe timp prea cald, ca să nu se împiedice strugurii în creştere. Dinaintea coşniţelor pune un vas cu apă, ca albinele s-o aibă la îndemână. Aruncă deasupra ei bucăţi de paie, ca să nu se înece. La cărat pune rogojini în car, ca grăunţele scuturate să nu se prăpădească. Acestea ţine-le de sămânţă, că-s cele mai frumoase. Udă curechiul bântuit de omide cu apă cu săpun sau din topilă."
Vă recomandăm şi:
Se încarcă comentariile...
