Amintiri din „Epoca de Aur“. Care erau cele mai căutate ţigări, ce dulciuri savurau copiii şi ce găseai la alimentară
0
La aproape 3 decenii de la răsturnarea dictaturii, imaginile cu România comunistă stârnesc zâmbete. Cozile interminabile la alimentară, la butelii de aragaz, la cumpărături, deşi galantarele magazinelor erau mereu goale, jucăriile sau cele câteva dulciuri pentru copii, televizoarele alb-negru, toate provoacă astăzi amuzamentul românilor.
O serie de imagini, publicate pe un site de socializare, reconstituie fidel “Epoca de Aur”, cu bune şi cu rele: dacă mâncarea era raţionalizată şi doar cei cu relaţii reuşeau să “prindă” carne ori mezeluri, omul de rând aştepta zile în şir la alimentara pentru un baton de salam. Eroii” muncii socialiste ai „Epocii de aur” din Bărăgan reprezentau un exemplu pentru întreaga ţară. Aici, în inima ţării, se făceau producţiile-record la hectar, de aici pleca cea mai bună carne de porc şi de pui, dar şi legumele şi fructele cele mai sănătoase. Cu toate acestea, aşa cum se vede într-una din fotografii, alimentara era plină doar cu conserve şi cu sticle de sirop şi vin. Era ştiut, de altfel, că bunătăţile erau înşirate doar la expoziţii pentru vizitele pe care le făceau în teritoriu mai-marii de la Bucureşti. Omul de rând avea acces la ele doar cu relaţii.
BT, ţigara fină pe care o savurau doamnele
În schimb, ţigările erau din belşug. Cele mai cunoscute mărci, “Carpaţi” şi “Mărăşeşti”, au fost produse pentru prima dată în 1931, la fabrica din Sf. Gheorghe. "Snagovul" s-a produs tot aici, începând cu 1971. După 1960 s-au deschis în România încă cinci fabrici de ţigări (Iaşi, Târgu-Jiu, Timişoara, Râmnicu-Sărat şi Bucureşti). Alte mărci de ţigări ale acelor ani: Amiral, Top, Cişmigiu, Golf, Bega, Aviator, Plugar, Coloana, Fortuna, Bucegi, Doina, Dacia, Tomis, Callatis, Litoral, Record, Maro, Bran, Naţionale, Mureş sau Pescăruş.
Toate fabricile de ţigări româneşti au fost închise, ultima, cea din Sf. Gheorghe, în 2011. Ţigările BT de la vecinii de la sud de Dunăre ajungeau mai rar lângă o cafea în România. Cu toate acestea, doamnele cu pretenţii reuşeau să facă rost de o ţigară “fină” pe care o savurau în zilele de sărbătoare.
"Cip" şi "Mentosan", la mare căutare
În perioada comunistă, copiii nu aveau dulciuri la discreţie şi nici jucării. Bombonelele “Cip” sau “Mentosanele” se găseaua în toate magazinele, la fel ca şi ciocolata “Pitic” şi “Scufiţa Roşie”.
Cel mai popular joc de isteţime se numea “Piticot” şi nu lipsea din nicio familie cu prichindei. La şcoală, rechizitele care se puneau în ghiozdan puteau fi numărate pe degete. Cine nu avea penar cu abac ori stilou cu peniţă de “aur” era obligat să-şi cumpere. Pentru bunicii friguroşi, iarna în magazine nu exista decât un singur model de şoşoni: în carouri cărămizii.
Vă recomandăm şi:
Se încarcă comentariile...
