FOTO Cum visa Ceauşescu să arate mastodontul siderurgic din Bărăgan. Pentru dictator a fost amenajat special un wc preţios pe şantier
0
Vizitele fostului dictator Nicolae Ceauşescu în teritoriu reprezentau o adevărată provocare şi puneau pe jar tot judeţul. La Călăraşi, ca de altfel oriunde în ţară, pregătirile începeau cu o lună-două înainte. Se puneau la punct cele mai mici detalii pentru ca nimic să nu-l deranjeze pe „cel mai iubit fiu al poporului”.
Primul angajat al combinatului siderurgic din Călăraşi, Ilie Petre, a fost detaşat în oraşul de pe malul Borcei prin decret prezidenţial în martie 1976 de către Nicolae Ceauşescu, la propunerea consoartei sale. Fostul economist îşi aminteşte de vizita dictatorului din anul 1979, înainte de inaugurarea oţelăriei de pe platforma siderurgică.
„Pregătirile au fost intense, cum se făceau în acea vreme şi s-a muncit chiar pentru amenajarea unei toalete şi a unei chiuvete, ambele de cea mai bună calitate, nu aşa oricum. Nu se cădea ca "primul fiu al poporului" să meagă la acelaşi wc cu muncitorii de la combinat“, îşi aminteşte Ilie Petre.
Fostul economist spune că nu a discutat atunci cu Nicolae Ceauşescu, deoarece din suita conducătorului făcea parte şi Vasile Martin, prim-secretar al Partidului Comunist Român în judeţul Călăraşi.
„ Domnul Martin a prezentat planşele şi stadiul lucrărilor de la combinat, iar Ceauşescu doar dădea din cap şi mai ofere diverse indicaţii. Pe noi ne despărţeau de dictator doar nişte frânghii din mătase, nu aveam voie să trecem linia“, a mai spus Petre Ilie.
Aşteptat la Chiciu de 2 ori
Bărbatul îşi mai aminteşte că s-au mai pregătit de două ori pentru vizita lui Ceauşescu, dar din motive necunoscute, acesta n-a mai apărut la Călăraşi. „Ştiu că trebuia să meargă şi la Chiciu, la graniţa cu Bulgaria, dar n-am idee de ce nu a mai venit“, a spus pensionarul.
Fostul dictator făcea vizite dese la Fundulea, la staţiunea de cercetare, pentru a urmări îndeaproape cum sunt pregătite culturile ce aveau să aducă în fiecare toamnă culturi „record” la grâu şi porumb.
Nicolae Ceauşescu şi soţia sa au venit la Călăraşi şi înainte de demararea lucrărilor pentru construirea unuia dintre cele mai mari combinate siderurgice din sud-estul Europei. Pe 16 septembrie 1976, atunci când se bătea primul ţăruş la combinat, fostul dictator a venit în inspecţie.
100 de milioane de dolari, pe apa Sâmbetei
Inaugurat în 1979 după ce a fost accesat un credit internaţional de peste 100 de milioane de dolari, combinatul siderurgic a fost unul din visele măreţe ale lui Ceauşescu.
Înălţat pe o suprafaţă de 650 de hectare, acesta a fost cotat, în anii 80, ca unul dintre cele mai importante din sud-estul Europei în care se producea şină de cale ferată. Imediat, după Revoluţie a fost privatizat, apoi demontat bucată cu bucată şi vândut la fier vechi. În prezent aici funcţionează o oţelărie electrică şi un laminor. Combinatul din Polonia, construit în acelaşi timp cu cel de la Călăraşi, produce oţel şi astăzi.
Anii de glorie
Platforma siderurgică de pe malul Borcei producea, înainte de anii 90, 200.000 de tone de oţel pe an şi avea 6.000 de angajaţi.
Imediat după Revoluţie, din combinatul siderurgic au fost privatizate părţile viabile, în prezent existând patru mari societăţi: Sidertrans, Martifer, Donasid, cea mai puternică firmă care produce profile din fier, şi Donalam.
Două localităţi urmau să dispară de pe hartă
Nicolae Ceaşuşescu avea planuri măreţe cu platforma siderurgică. De visul său însă s-a ales praful. Comunele Ceacu şi Cuza Vodă, aflate la o distanţă de aproximativ 8 kilometri de combinat urmau să dispară de pe hartă. În locul acestora trebuia să fie extins combinatul care ar fi asigurat o producţie record de oţel.
Marca nr.1
Primul angajat al combinatului din Călăraşi, Petre Ilie, marca numărul 1, a fost numit prin decret prezidenţial în martie 1976 de către Nicolae Ceauşescu, la propunerea consoartei sale.
„Terminasem facultatea cu media 10 şi s-au gândit, probabil, că sunt destul de bine pregătit pentru a face faţă provocărilor. Am ajuns la combinatul din Călăraşi când se băteau ţăruşii pentru începerea construcţiei“, îşi aminteşte cu nostalgie Petre Ilie.
Timp de zece ani, până în 1986, bărbatul a fost unul dintre cei mai importanţi pioni de pe platforma siderurgică de pe malul Borcei.
Vă recomandăm şi:
Se încarcă comentariile...
