Primarul Buzăului, Constantin Boşcodeală, condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare. Va părăsi scaunul pe care l-a ocupat două decenii
0
Primarul Buzăului, Constantin Boşcodeală, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de cinci ani şi interdicţia de a ocupa funcţia de primar pentru o perioadă de cinci ani. Sentinţa a fost pronunţată la ora 15.00, de Curtea de Apel Braşov, în dosarul în care edilul a fost condamnat pe fond la 5 ani de închisoare cu executare pentru abuz în serviciu.
Sentinţa pronunţată în şedinţa publică din 1 martie 2016 este definitivă.
”Condamnă pe inculpatul Boşcodeală Constantin Octavian la pedeapsa de 3 ani închisoare şi la pedeapsa complementară prevăzută de art. 64 alin. 1 lit. c Cod penal din 1969, dreptul de a ocupa funcţia de primar pe o durată de 5 ani, pentru săvârşirea infracţiunii continuate de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată”, se arată în soluţia Curţii de Apel Braşov.
Potrivit sentinţei, inculpatul trebuie să se prezinte la Serviciul de probaţiune Buzău, la datele fixate, să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea, să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă, să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.
Pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, se suspendă şi executarea pedepselor accesorii. De asemenea, instanţa a mai dispus confiscarea specială a sumei de 821.496,32 lei şi echivalentul în lei la data plăţii a sumei de 9377,5 euro de la inculpat.
Constantin Boşcodeală va părăsi biroul din Palatul Comunal, în locul său urmând să vină unul dintre viceprimari. ”Nu am ce să comentez deocamdată. Atât ştiu că mă voi conforma sentinţei şi aşa cum prevede legea voi renunţa la funcţia de primar, unul dintre viceprimari urmând să preia conducerea”, a declarat Constantin Boşcodeală.
Soluţia Curţii de Apel, în contrast cu sentinţa primei instanţe
Constantin Boşcodeală a fost trimis în judecată în „Dosarul Gloria” pe 16 iunie 2013, procurorii DNA acuzându-l pe edilul buzoian că a acordat unor asociaţii sportive, persoane juridice non-profit, în mod ilegal, fonduri nerambursabile din bugetul local şi le-a asigurat folosinţa gratuită a Complexului Sportiv Gloria Buzău. În realitate, beneficiarii finali ai acestor sume şi ai dreptului de a folosi complexul sportiv au fost societăţi comerciale aflate în diverse raporturi juridice cu asociaţiile sportive.
De fondurile alocate din bugetul local, susţin procurorii, de o sumă uriaşă, adică 1,6 milioane lei, a beneficiat, în mod indirect, Societatea Comercială Fotbal Club Gloria SA Buzău, agent economic privat la care primarul era acţionar, în calitate de persoană fizică, firmă cu care asociaţia sportivă avea încheiat un protocol conform căruia se obliga, contrar legii, să susţină activitatea sportivă a societăţii comerciale cu sumele primite de la bugetul local.
Procurorii DNA susţin că astfel de scurgeri de bani ar fi avut loc în perioada 2002 - 2008. Prejudiciul total adus bugetului local a fost estimat de anchetatori la suma de 4.896.994,09 lei, adică aproape 49 miliarde lei vechi.
Pe 7 februarie 2015, magistraţii Judecătoriei Başov l-au condamnat pe Boşcodeală la o pedeapsă de cinci ani de închisoare cu executare, pentru două infracţiuni de abuz în serviciu. În schimb, l-au achitat pentru cea de-a treia infracţiune pentru care a fost trimis în judecată de către DNA. Sentinţa în dosarul “Gloria” s-a dat după 13 înfăţişări în instanţă.
Trei ani de închisoare au fost pentru infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată şi patru ani, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată. Instanţa a decis însă ca inculpatul Constantin Boşcodeală să execute pedeapsa rezultantă de patru ani de închisoare, cea mai grea, la care s-a adăugat un spor de un an.
”Instanţa va reţine că inculpatul a acţionat în exercitarea atribuţiilor sale de serviciu, profitând de statutul funcţiei pe care a ocupat-o, manifestând uşurinţă în realizarea competenţelor sale, pe care cu extrem de mare lejeritate le-a depăşit. Se va reţine, de asemenea, şi atitudinea de totală neasumare a activităţii infracţionale, prin oferirea unor explicaţii simpliste, superficiale şi unilaterale, caracteristice unei persoane care a făcut din politică un mijloc abil şi demagogic de realizare a intereselor sale, sau ale altor persoane private”, se menţiona în motivarea sentinţei privind pedeapsa cu închisoarea.
Sentinţa Judecătoriei Braşov a fost atacată cu apel atât de primarul Buzăului, cât şi de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie la Curtea de Apel Braşov. Constantin Boşcodeală a declarat tot timpul că nu este vinovat şi a încercat să aducă probe şi martori în favoarea sa.
”Consider sentinţa profund nedreaptă, pentru că este vorba în mod serios despre finanţarea unei echipe de fotbal, în nicun caz de un transfer la o societate comercială. Cu toate că le-am prezentat toate actele judecătorilor se pare că în prima instanţă nu am reuşit să dovedim acest lucru şi voi fi foarte atent ca la Curtea de Apel Braşov, unde este un complet mai mare, să pot să explic că nu am făcut nicio ilegalitate”, a declarat Boşcodeală după primirea verdictului primei instanţe.
Judecarea apelului s-a întins pe durata unui an, procesul fiind unul tensionat. Edilul a primit o lovitură atunci când magistraţii de la Curtea de Apel Braşov au respins la termenul de pe 8 decembrie 2015 un raport de expertiză extrajudiciară, propus de Constantin Boşcodeală, ”asul din mânecă” pregătit de apărare pentru a dovedi un ”prejudiciu zero” în afacerea care l-a adus pe edil în faţa judecătorilor.
Dezamăgit, edilul Buzăului a reacţionat solicitând instanţei braşovene să mute procesul de la un complet ”ostil”, la un altul mai ”imparţial”. ”Ca urmare a faptului că proba solicitată, respectiv expertiza depusă, nu a fost aprobată, avocatul meu a solicitat recuzarea judecătorilor pentru că nu sunt imparţiali”, a declarat atunci Constantin Boşcodeală.
Două zile mai târziu, Constantin Boşcodeală a aflat că i-a fost respinsă cererea de recuzare a magistraţilor, astfel că procesul a fost finalizat de acelaşi complet, format din judecătoarele Mirela Şerban şi Simona Frânguloiu.
Boşcodeală, printre cei mai longevivi primari de municipiu din România
Constantin Boşcodeală este la al cincilea mandat de primar al municipiului Buzău, iar din 2010 a preluat conducerea organizaţiei judeţene PSD Buzău. A părăsit cea mai înaltă funcţie din filiala locală, la sfârşitul anului 2015, renunţând să mai candideze la alegerile interne, împovărat fiind de procesele în justiţie. Boşcodeală mai este judecat de Tribunalul Dâmboviţa, în dosarul "Orizont", sub acuzaţia de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, într-un dosar ce vizează trecerea ilegală a unei teren din domeniul public al statului în cel privat.
Constantin Boşcodeală este primar al Buzăului din anul 1996, când la vârsta de 35 de ani a candidat pe listele Partidului Democrat. A fost apoi membru al Alianţei pentru România, pe listele căreia a candidat în 2000 iar în prezent este membru PSD Buzău.
Constantin Boşcodeală s-a născut în 1961, este absolvent al Institutului Politehnic Bucureşti - Facultatea de Transporturi, are mai multe studii postuniversitare în administraţie publică, fiind doctor în management - administraţie publică. Este însurat şi are tre copii din două căsnicii.
Boşcodeală, personaj de film porno
La începutul anului 2016, Constantin Boşcodeală a fost protagonistul unui scandal sexual, menit să-i compromită imaginea publică. Primarul Buzăului a fost surprins în ipostaze compromiţătoare, alături de două tinere, într-o cameră de hotel. În videoclipul de 15 minute, înregistrat probabil în anul 2012, Constantin Boşcodeală este surprins în timp ce întreţine relaţii sexuale cu ambele femei, iar din conversaţia purtată între ei reiese faptul că una dintre fete îi este cunoştinţă mai vechi.
Se încarcă comentariile...
