Ce cred românii despre importul de muncitori asiatici. De ce unii critică exodul forței de muncă spre țara noastră VIDEO

Muncitorii străini sunt din ce în ce mai numeroși în țara noastră. Construcțiile și turismul sunt domeniile cu cei mai mulți angajați din Nepal, Pakistan și Sri Lanka. „Ne ocupă locurile de muncă!”, strigă unii dintre români, nemulțumiți că forța de muncă locală este prea ușor înlocuită cu cea de peste hotare, în loc să fie stimulat mai mult angajatul român.

Ravi are 34 de ani și este unul dintre cei mai vechi angajați ai unui restaurant de lux din municipiul Buzău. Și-a adus și soția din Nepal iar de câteva luni este tată de gemene. În România spune că a găsit cel mai bun mediu pentru a-și crește copiii.

„Sunt unic întreținător al familiei iar din salariul de aici îmi permit să îmi ajut și părinții din Nepal și să trăim și aici”, ne spune Ravi, bucătar la restaurantul din Buzău.

Pe tura lui Ravi îl găsim și pe Tulsi, tot nepalez, care pare cel mai energic dintre asiaticii care trebăluiesc în bucătăria restaurantului. Este mai tot timpul vesel. Asta, și pentru că atmosfera de lucru îi oferă această lejeritate, spune asiaticul. Nu-și poate explica, de fapt, de ce jobul său nu este la fel de atractiv și pentru români.

„Românii, din cât am aflat, caută slujbe mai bine plătite în țări din vestul Europei. Eu sunt mulțumit de locul meu de muncă și de condițiile din România. Locuim în cartierul Dorobanți, fata mea este la școală în Buzău și învață bine limba română. Vorbește mai bine decât mine”, ne mărturisește bucătarul de 36 de ani, din Nepal.

De un an, localul cu peste 20 de angajați din Asia este coordonat de un sirian. Roulan se mândrește cu cea mai diversificată echipă, atât la bucătărie, cât și printre mese, dar și la bar, despre care se laudă care ar face față exigențelor din orice restaurant din lume.

„Personalul e cam jumătate din Asia, cealaltă jumătate, români. În restaurantul nostru este un amestec de naționalități și văd un mare beneficiu. România are tradiția sa, are mâncărurile sale, cultura. Dar când aduci oameni de afară ca să muncească laolaltă ei vin și cu experiența lor, cu tradițiile și avem influențe chiar și la mâncare. Bucătăria noastră este națională și internațională”, spune Roulan, asistent manager.

În timp ce angajatorii asiaticilor spun că au luat cea mai bună decizie atunci când au decis să-i aducă pentru a rezolva criza forței locale de muncă, mulți români nu văd cu ochi buni această migrație.

Din zece buzoieni consultați pe această temă, aproape jumătate ne-au spus că, până să recurgă la această variantă, patronii ar fi trebuit să epuizeze eforturile de a-i ține pe români acasă.

„Ne ocupă locurile de muncă, așa văd eu problema. Patronii, când văd că se poate rezolva problema angajaților prin importul din țări mai sărace, nici nu mai vor să discute cu ai noștri despre condiții mai bune, despre salarii mai mari”, este opinia unuia dintre cei intervievați.

Conform unor estimări recente, numărul muncitorilor din Asia care lucrează în România a depășit deja cifra de 200.000. Situația survine într-un context în care țara noastră se confruntă cu o criză a forței de muncă, pe fondul plecării unui număr semnificativ de români în țări precum Germania, Italia, Spania, Franța sau Marea Britanie.

Potrivit datelor oficiale, se estimează că până la sfârșitul acestui an, numărul total al muncitorilor străini care lucrează în România va ajunge la aproximativ 340.000 de persoane. Din această cifră, peste 200.000 de muncitori provin în special din țările asiatice.