VIDEO Balta Văcăreşti - de ce nu este o simplă mlaştină. De la păsări ocrotite pe plan mondial la cea mai mică plantă cu floare de pe planetă
0
Cea mai mică plantă cu floare din lume, circa 20 de specii de păsări ocrotite pe plan mondial, dar şi mamifere ca vidra sau vulpea sunt câteva dintre motivele detaliate de academicianul Dan Munteanu şi geologul Florin Stoican în „apărarea” viitorului parc. adevarul.ro vă prezintă motivele pentru care acest loc „fermecat“ din centrul Bucureştiului nu este o simplă mlaştină.
Câteva asociaţii non-guvernamentale de mediu şi o revistă de profil au descoperit şi au mediatizat, în urmă cu un an, ceea ce pare a fi o dovadă vie că natura, în final, învinge. Dovada, sub forma unui teren de peste 180 de hectare de spaţiu verde pe alocuri mlăştinos şi cu circa 80 de hectare de luciu de apă, ar fi chiar un adevărat centru de biodiversitate unde s-ar putea dezvolta un parc natural. De altfel, la începutul lunii iunie, Academia Română, în urma unui studiu propriu, a decis că este recomandat ca locul să devină protejat de lege şi a dat aviz favorabil pentru ca zona Văcăreşti din Capitală să devină parc natural.
În cadrul dosarului Balta Văcăreşti, reporterii adevarul.ro au discutat cu doi dintre oamenii care s-au implicat în mod direct şi care sunt probabil cei mai avizaţi ”să-şi dea cu părerea”: Dan Munteanu, peşedintele Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române, şi Florin Stoican, geolog, preşedintele Asociaţiei de mediu Kogayon şi coordonatorul echipei care a făcut studiul de fundamentare depus la Academie. Cel din urmă este cunoscut printre oamenii de profil ca fiind cel care a reuşit înfiinţarea Parcul Naţional Buila-Vânturariţa.
Balta Văcăreşti, cum este adesea cel mai cunoscută printre bucureşteni, este un spaţiu de peste 180 de hectare unde biodiversitatea a apărut fără niciun preaviz şi fără ca cineva să o observe şi care ar putea deveni Parc Natural şi deci rezervaţie naturală chiar în centrul Bucureştiului, o premieră la nivel naţional şi o realitatea care ar propulsa România la culmi aproape nesperate, susţin oamenii de ştiinţă.
Dan Munteanu a fost cel care a dat undă verde proiectului care militează pentru transformarea Gropii Văcăreşti într-o rezervaţie naturală. În ciuda unor controverse care au apărut în faţa celor peste 90 de specii de păsări din balta Văcăreşti, Munteanu explică dintr-o perspectivă profesionistă care sunt acele specii şi ce importanţă au ele la nivel mondial. Dan Munteanu este ornitolog.
Munteanu: „Văcăreşti este un ecosistem care prezintă caracteristicile unui habitat natural sălbatic”
Cercetătorul, pe care l-am găsit la Institutul de Biologie din Cluj, înconjurat de planşe şi cărţi, spune că, iniţial, a fost rezervat când a auzit de Groapa Văcăreşti. Nu credea nici că are şanse să devină rezervaţie naturală, dar nici că ar adăposti un ecosistem atât de valoros pe cât se tot spunea. Un ecosistem într-un oraş de două milioane de locuitori. S-a convins după ce a văzut actele din dosarul depus de ONG-ul „Salvaţi Dunărea şi Delta“.
„Groapa Văcăreşti este un ecosistem care prezintă caracteristicile unui habitat natural sălbatic constituit într-un perimetru urban, a unui oraş de talia Bucureştiului“, spune Dan Munteanu.
Planta cu cea mai mică floare din lume. Se vede doar cu lupa
S-a mai convins şi că are un uriaş potenţial turistic datorită speciilor de plante şi animale care trăiesc acolo, dar şi de unicitatea acestui ecosistem. „Sunt specii prioritare în Europa. Dintre păsări sunt câteva importante la nivel european precum chirichiţa cu obraz alb şi stârcul roşu. Am înţeles că există specii rare şi dintre insecte. Poate cea mai valoroasă specie din Groapa Văcăreşti este Wolffia, planta cu cea mai mică floare din lume pe care o vezi doar cu lupa“, explică Munteanu.
Acesta consideră că tot ansamblul este bine delimitat inclusiv geografic, teritorial, prin digul care îl înconjoară.
Văcăreşti, un exemplu al puterii de creaţie pe care natura o are
„De aceea posibilitatea lui de a fi menţinut este maximă, în funcţie de disponibilitatea autorităţilor centrale şi locale de a traduce în practică ceea ce noi, din punct de vedere ştiinţific, am avizat în documentaţia care a fost prezentată Academiei. Este un exemplu extraordinar în care vedem că natura, atunci când nu e bulversată de acţiunile şi intervenţiile umane are capacitatea de a se reface. Natura are abilitatea de a da viaţă unor locuri pe care omul le-a părăsit. Groapa Văcăreşti e un astfel de exemplu“, adaugă cercetătorul clujean.
Locul trebuie amenajat pentru turişti
Potrivit legilor româneşti, Groapa Văcăreşti s-ar încadra cel mai bine la categoria de parc natural.
Dan Munteanu susţine că nu trebuie să ne lovim de criteriul suprafaţei în plasarea acestei bogăţii din spatele Casei Poporului în rândul parcurilor naturale, că, susţine el, sunt astfel de parcuri mai mici în străinătate. Asta în condiţiile în care la noi în ţară parcurile naturale sunt mai mari decât suprafaţa Gropii Văcăreşti.
Balta Văcăreşti - „delta” din Bucureşti
Cercetătorul clujean spune că un asemenea parc natural are un dublu scop, atât de a conserva valorile şi patrimoniul natural, cât şi de a permite ca acest patrimoniu natural să fie accesibil omului prin turism.
După ce Groapa Văcăreşti va deveni arie protejată, se va constitui un colectiv de biologi şi peisagişti care să întocmească un plan de amenajare blândă al rezervaţiei, care să permită convieţuirea în voie a omului curios cu animalele care au transformat acea pată urbană de verdeaţă în casa lor.
Se vor putea amplasa diverse platforme cu balustradă care să şerpuiască Groapa Văcăreşti şi care să aibă şi turnuleţe de unde să poată fi observate păsările sau alte specii de animale. La periferie s-ar putea construi podeţe, însă astea sunt, deocamdată, doar idei, mai spune Munteanu.
„Dacă la început campania de protejare a Gropii Văcăreşti a fost destul de lentă am intrat acum într-un făgaş care e posibil să fie urgentat. Având avizul Academiei şi disponibilitatea pe care o are Ministerul Mediului pentru a legifera această arie sunt convins că peste puţine luni această arie va deveni parc natural“, încheie Dan Munteanu.
Coordonatorul echipei care a făcut studiul de fundamentare, Florin Stoican, a trăit o experienţă similară, nefiind foarte încrezător în posibilitatea unei biodiversităţie reale în mijlocul celui mai aglomerat oraş din România.
Stoican, despre Văcăreşti: „Iniţial am refuzat să colaborez pe acest proiect”
Chiar dacă el este cel care a coordonat echipa, iniţial geologul nu a crezut în proiect. ”Eu m-am implicat la solicitarea lui Cristian Lascu de la National Geographic România şi a fotografului Helmut Ignat care
lucrau la această iniţiativă de circa un an. Ei au discutat cu ministerul care şi-a arătat interesul în această iniţiativă, dar au spus că au nevoie de ceva palpabil. Pe mine m-au cooptat pentru că aveam o experienţă anterioară, prin înfiinţarea unui parc naţional, mai exact Parcul Naţional Buila-Vânturariţa. De fapt, prima dată eu l-am refuzat pe Cristi, am fost sceptic având în vedere că nu credeam că este posibil tocmai în centrul oraşului să existe biodiversitate şi încă una care merită protajată prin lege. Apoi, m-au dus acolo, am luat legătura cu oamenii care studiaseră ani de zile zona. Am vorbit în special cu ornitologi, dar şi un entomolog de la Universitatea din Iaşi. Practic ei au furnizat informaţia de la început. Partea mea de contribuţie a fost documentarea şi de pus toată informaţia adunată din multe părţi la un loc. Am făcut şi ceea ce mă pricep, partea de geologie, pedologie şi hidrologie”, detaliază preşedintele Asociaţiei Kogayon.
Potrivit lui, pentru a face acest studiul legea spune că trebuie inclus în el şi situaţia juridică a terenurilor. În prezent există circa 150 de de dosare, însemnând suprafeţe cumulate de 100 de hectare revendicate.
”Situaţia dosarelor este vraişte. Unii n-au nici măcar acte prin care să dovedească ce suprafaţă au, unii sunt în stadiul final în care mai aşteaptă hotărârea instanţei, alţii se judecă de 15 ani. Există totuşi patru oameni, care au câştigat dreptul de proprietate”, a mai spus Stoican.
În ceea ce priveşte echipa care a pus cap la cap piesă cu piesă pentru a demonstra că balta Văcăreşti nu este doar o baltă, există o listă numeroasă de personalităţi. Printre aceştia se numără: biologul Irinel Popescu din Iaşi, Paulina Anastasiu, directoarea Grădinii Botanice din Bucureşti, şi Gavril Negrean, unul dintre cei mai cunoscuţi botanişti din prezent.
Stoican îmrepună cu echipa sa au ajuns la concluzia că, la ora actuală, există 94 de specii de păsări în balta Văcăreşti. Potrivit legislaţiei europene, sunt în jur de 40 de specii ocrotite prin lege. Potrivit Convenţiei de la Berna, vorbim de circa 20 de specii ocrotite pe plan mondial. Dacă vorbim din punctul de vedere al convenţiei de la Rio sunt circa 30 de specii ocrotite pe plan mondial. ”Sunt specii comune ca cioara sau vrabia, dar sunt şi câteva foarte rare. Aceeaşi situaţie este şi la floră, fiiind circa 200 de specii, câteva fiind foarte rare”, mai spune Stoican.
Înfiinţarea ariei protejate, un avantaj pentru proprietari
Aşa cum au declarat şi ceilalţi oameni din grupul de iniţiativă, nici Florin Stoican nu are de gând să treacă peste proprietari. ”Legea ariilor protejate prevede că proprietarii din ariile protejate vor primi plăţi compensatorii în contravaloarea eventualului prejudiciu impus de înfiinţarea ariei protejate. Asta înseamnă că, de exemplu, dacă un proprietar ar fi avut acolo teren agricol şi ar fi cultivat căpşuni se calculează cât ar fi obţinut de pe căpşunile alea şi ar primi bani de la Ministerul Mediului în compensaţie. Această compensaţie ar veni anual cred, dar asta ţine de stat nu de noi”.
Mai mult decât atât, geologul este de părere că înfiinţarea ariei protejate ar fi chiar un avantaj pentru proprietari. ”Trebuie însă să se înţeleagă că înfiinţarea ariei naturale nu înseamnă naţionalizare, pur şi simplu se schimbă statutul acelui teren. De altfel, la ora actuală, eu cred că este singura cale ca proprietarii să obţină ceva de pe terenuri având în vedere că este un fund de lac, mlăştinos, cu dig de jur împrejur. Pentru ca cineva să cumpere acolo ar însemna să dărâme tot, să asaneze, să aducă toate utilităţile şi aşa mai departe”, completează Stoican care susţine că în momentul în care se va declara arie protejată, statul va fi obligat de lege să ofere compensaţii proprietarilor.
Coordonatorul studiului de fundamentare a mai spus că, după declararea ariei protejate, totul depinde de ce restricţii există prin legea ariilor protejate, dar şi de ce restricţii se impun prin planul de management. Planul de management va fi un document prin care se va stabili ce se va face în perioada următoare. Oricum ar fi, legea ariilor protejate prevede că sunt permise numai construcţii care să fie în folosul parcului, în buna sa administrare.
Cum ar putea arăta parcul natural Văcăreşti
Echipa organizată în grupul de iniţiativă a încercat să facă o propunere aproximativă a felului în care parcul natural Văcăreşti ar putea arăta.
”Ar fi vorba despre trei zone. Prima, care ar fi şi cea mai mare, ar fi cea de lacuri care ar ocupa circa jumătate din suprafaţa parcului. Această parte ar fi zona cu lacuri, cu mlaştini, cu locurile de cuibărit ale păsărilor, această parte din parc fiind cea de protecţie strictă, adică unde nu ai voie să construieşti, unde eventual vor fi nişte foişoare de observaţie, poate o punte suspendată mai la margine. Apoi, a doua zonă, care va fi de jur împrejur şi care va fi o zonă tampon. Aici vor fi permise doar facilităţi de agrement, însă fără impact asupra mediului. Mai exact, ar fi vorba de piste de biciclete, de alergare, locuri de joacă pentru copii, puncte de informare interactive în care cei mici să vadă despre păsări. Oricum, nu vorbim despre terase sau cluburi sau altceva de genul acesta. A treia zonă ar fi cea de infrastructură, care este aproape similară cu orice parc din Bucureşti, exceptând terase, muzică şi aşa mai departe”, explică Stoican.
În ceea ce priveşte barajul, pentru conservarea zonei, el ar trebui să rămână, crede geologul. Până la urmă, acest dig a izolat zona de ceea ce este împrejur şi a făcut posibil ceea ce s-a creat acolo. Pe dig s-ar putea face o zonă de promenadă şi piste de biciclete de jur împrejur, cu anumite locuri de odihnă şi puncte cu panorame, panouri informative. Oamenii ar avea posibilitatea să vadă direct rezervaţia fără să mai fie nevoie să intre efectiv în parc.
„Ar putea fi amenajate trasee tematice, de exemplu: cunoaşte modul în care păsările cuibăresc sau cunoaşte viaţa pescarilor sau lucruri de genul acesta. În altă partea s-ar putea face o zonă care să se numească Restituirea fostei mânăstiri Văcăreşti, se adună câteva ruine şi se face povestea fostului lăcaş care a existat în perimetrul din afara zonei”, povesteşte entuziasmat Stoican.
Cum se va alege firma care amenajează şi administrează parcul
Potrivit celui care a coordonat echipa, va exist o licitaţie organizată de Ministerul Mediului în care cine doreşte să o administreze vine cu câte o propunere. Desigur, nu orice firmă va putea să participe la licitaţie.
Documentaţia pe care o vor depune firmele trebuie să dovedească trei lucruri principale: că ai capacitate ştiinţifică, că ai capacitate materială şi tehnică, adică să ai bani să susţii administraţia pentru că ministerul nu oferă niciun leu, şi să dovedeşti că ai o viziune care este compatibilă cu scopul de declarare a ariei protejate.
Oamenii care s-au implicat în promovarea ideii de a înfiinţa Parcul Natural Văcăreşti spun că ideal ar fi ca parcul să fie administrat de un consorţiu format din mediul universitar, universităţile din domeniul ştiinţelor naturii, muzeele, institutele de cercetare, administraţia locală interesată, dar şi societatea civilă, ONG-urile interesate de conservarea naturii. Acesta a mai adăugat că cei care vor câştiga în final administrarea parcului nu vor primi niciun ban. Vor avea obligaţia 100% de a găsi resurse, fie că vin cu bani de-acasă, fie că atrag fonduri europene.
Spre deosebire de preşedintele Asociaţiei Salvaţi Delta şi Dunărea, Liviu Mihaiu, Florin Stoican este un pic mai pesimist în ceea ce priveşte atât suma necesară, cât şi timpul de care are nevoie parcul ca să fie definitivat.
”Eu zic că ar fi nevoie de circa 15 milioane de euro. În primul rând, sunt circa un milion de tone de deşeuri de scos de-acolo, apoi trebuie găsită o cale de a restricţiona accesul. Având în vedere cum merg lucrurile în România şi dacă cineva ar investi direct banii şi nu s-ar aştepta fonduri europene care vin greu şi care durează mult până sunt atraşi, ar fi nevoie pe puţin de cinci ani pentru ca parcul să fie gata. Dacă să spunem că la sfârşitul anului s-ar da Hotărârea de Guvern, undeva prin 2018 am putea să primim primii vizitatori. Cu toate că pare un efort uriaş, eu cred că s-ar lega, fiind vorba de Bucureşti, unde firmele mari au sediile centrale. Plus că ar fi în beneficiul tuturor, inclusiv al proprietarilor”, conchide Stoican.
În următorul articol din dosarul Balta Văcăreşti, ”Adevărul” vă prezintă fabuloasa poveste a familiei lui Gicu sau ”paznicul bălţii” cum este cunoscut, şi a familiei sale numeroase. Vom afla despre cum se trăieşte la limita dintre civilizaţie şi sălbăticie într-un spaţiu parcă atemporal.
Pe aceeaşi temă:
Propunerea de a declara lacul Văcăreşti arie naturală protejată, avizată de Academia Română
Delta din mijlocul oraşului. Un întreg ecosistem ascuns în spatele blocului
Lacul Văcăreşti ar putea fi declarat arie protejată
Ultimii sălbatici din mijlocul Bucureştiului
Se încarcă comentariile...
