Peste 200 de specii de păsări în Bucureşti. În Parcul Văcăreşti, jumătate din numărul de specii din Delta Dunării
0Pe lângă blocuri şi în parcuri, bucureştenii pot observa porumbei, vrăbii, ciori, pescăruşi, mierle, sturzi sau guguştiuci, însă diversitatea speciilor de păsări găzduite permanent sau temporar de Capitală este semnificativ mai mare, ajungând la peste 200, potrivit Agerpres.
Situaţia speciilor de păsări din Capitală a început să fie monitorizată cu mai mare atenţie începând cu anul 2016 și tot de atunci a început să crească şi numărul observatorilor, fapt care a contribuit, de asemenea, la constituirea unei baze de date. Potrivit biologului Dani Drăgan, membru al Societăţii Ornitologice Române (SOR), nu există schimbări din punct de vedere al speciilor sedentare, însă, în ceea ce priveşte păsările migratoare în fiecare an mai apare câte o specie interesantă prin oraş, care, poate, până atunci, nu a fost văzută.
„În oraş pot fi întâlnite puţin peste 200 de specii de păsări, dar nu toate sunt prezente pe tot parcursul anului. Câteva dintre ele doar migrează, trec în zbor rapid deasupra oraşului. O bună parte dintre ele se şi opresc în perioada de migraţie să se odihnească, să se hrănească. Foarte multe sunt sedentare sau vin să cuibărească în oraş, folosind parcurile şi chiar structurile urbane (...) Pot fi întâlnite amândouă speciile de cormoran - cormoranul mare, cormoranul mic. Sunt chire, chirighiţe, tot felul de raţe. Apar chiar şi gâşte pe timp de iarnă, mai mult în zbor. Tranzitează zona, dorm pe lacurile de pe lângă oraş”, a explicat reprezentantul SOR.
În ceea ce priveşte răpitoarele, biologul amintește de şoim; vânturelul roşu, care este prezent tot timpul anului în oraş; şoimul rândunelelor, o specie cuibăritoare care apare în perioada de reproducere.
„Mai pot fi întâlniţi şi ulii: uliul păsărar, uliul cu picioare scurte sau chiar şi uliul porumbar", spune Dani Drăgan.
Ciuşul, „autorul” piuitului constant și ciudat, pe care îl auzim adesea
Dintre speciile de noapte, prin București pot fi văzute clasicele cucuvele şi ciufii de pădure.
„Se întâmplă de foarte multe ori pe timp de primăvară - vară să fim contactaţi de oameni care spun că sunt deranjaţi de o anumită pasăre noaptea sau că se aude un sunet foarte ciudat şi nu pot să îşi dea seama de unde vine. De cele mai multe ori este ciuşul care cântă întreaga noapte. Un sunet scurt, dar foarte frecvent. Un piuit care se tot repetă toată noaptea şi mulţi zic că se aude, aşa, ca un sonar sau un piuit constant", a explicat Drăgan.
Specii interesante şi rare
În Parcul Văcăreşti întâlnim cea mai mare diversitate de specii de păsări, dat fiind că este vorba despre o zonă foarte deschisă, cu un habitat divers: zonă umedă, stuf, arboret, tufişuri. Zone bogate în specii de păsări sunt și Parcul Tineretului şi Lacul Morii.
„Poate mulţi nu s-ar fi gândit, dar o zonă foarte faină şi bună pentru găsit specii interesante şi rare ar fi Lacul Morii. Găzduieşte foarte mulţi pescăruşi şi pot apărea cufundari şi multe alte specii care vin din nordul planetei. Coboară mai spre sud pe timp de iarnă şi au nevoie de habitat acvatic", a afirmat Dani Drăgan.
În Parcul Văcăreşti au fost observate până în prezent peste 180 de specii de păsări, adică aproximativ jumătate din numărul de specii care pot fi văzute în Delta Dunării, potrivit biologului Eugenia Petrescu, reprezentant al Administraţiei Parcul Natural Văcăreşti.
Cormoranul, întâlnit şi în alte parcuri care au lacuri, precum Plumbuita şi Teilor, e aici în mediul lui.
„ Putem să vedem cormoranii mici, în stufăriş, cum stau frumos şi îşi întind aripile ca să şi le usuce. Avem o salcie unde găsim un grup de cormorani mici. Cormoranul mare, pe care putem să îl vedem pe indicatorul de nivel, acolo îi place lui să stea, chiar în mijlocul lacului. Chirighiţele cu obraz alb - se găsesc mai multe exemplare în parc şi se reproduc aici. Raţele roşii, care sunt specii mai rare şi sunt protejate, se reproduc în parc", a menţionat biologul..
În parc există o varietate mare de raţe, inclusiv specii care nu pot fi întâlnite în alte părţi din Bucureşti, spune Eugenia Petrescu. Aici pot fi văzute: raţa cu cap castaniu, raţa cârâitoare, raţa mare, raţa mică, raţa pestriţă. Nu lipsesc nici stârcii, precum stârcul cenuşiu, stârcul roşu, stârcul de noapte şi cel pitic.
Deși mai „sperioase", egretele (mare şi mică) pot fi și ele observate de către cei care au răbdare și un binoclu, cu care pot fi urmărite de la distanţă, utilizarea blitz-ului nefiind indicată, deoarece sperie păsările.
Sfrânciocul roşiatic „o pasăre foarte simpatică", în cazul căruia dimorfismul sexual este mai accentuat, este și el prezent în Parcul Văcăreşti și poate fi recunoscut după o dungă neagră pe cap, care îi conferă un aspect de „pirat".
„Mai este boicuşul, care merită menţionat pentru că este practic pasărea care îşi face cel mai frumos cuib, din mici bucăţele de salcie, din fructele de salcie, care au şi puf. Îşi construieşte un cuib foarte frumos şi pufos pe care îl atârnă de o rămurică de salcie. Din cauza asta i se mai spune şi piţigoiul pungar", a mai precizat Petrescu.
Tot aici mai pot fi văzute specii răpitoare, precum eretele de stuf sau vânturelul roşu, dar și ciocănitori, pescăruşi, lişiţe, găinuşe de baltă, lebede, corcodei sau cuci.
Pâinea le poate provoca boli digestive sau de creştere a penelor
Biologului Dani Drăgan spune că, în mod normal, păsările se descurcă şi singure, fără să aibă neapărat nevoie de ajutorul oamenilor, excepţând iernile grele.
„Este bine să oferim hrană sub formă de seminţe, dar cel mai indicat ar fi să se folosească seminţe de floarea soarelui, pentru că sunt bogate în grăsimi, grăsimi de care păsările au nevoie pe timp de iarnă. (...) Dacă oamenii simt nevoia să hrănească păsări în parcuri sau pe marginea lacului, e bine să ofere hrană cât mai naturală, mai neprocesată, cum ar fi fructe sau legume. Nu pâine, cum se oferă de foarte multe ori, deoarece aceasta poate provoca boli digestive sau de creştere a penelor. Există o boală, se numeşte angel wings (aripi de înger). Se întâmplă de cele mai multe ori la raţe şi gâşte, pentru că se hrănesc cu pâine sau alte alimente care nu sunt bune pentru ele", a subliniat reprezentantul SOR.
Număr mare de păsări într-un oraş poate fi un indicator al calităţii vieţii, spune specialistul.
Se încarcă comentariile...
