Ne plac muzeele doar o dată pe an. Peste 100.000 de oameni au ieşit sâmbătă seara într-un maraton cultural

Peste 100.000 de bucureşteni au ieşit sâmbătă noaptea din case şi au făcut cozi ca pe vremea lui Ceauşescu în porţile muzeelor, cu ocazia evenimentului anual Noaptea Muzeelor din Capitală.

La ediţia de anul acesta a Nopţii Muzeelor din Bucureşti au participat un număr record de instituţii culturale, care au stârnit şi de data aceasta, ca şi în anii precedenţi, curiozitatea bucureştenilor de a afla ce se ascunde în spatele uşilor fiecărui muzeu. Evenimentul se bucură anual de succes şi datorită faptului că intrarea la oricare dintre cele 27 de instituţii participante, este gratuită.

Cum era de aşteptat, cel mai popular s-a dovedit a fi Muzeul Naţional de Istorie Naturală “Grigore Antipa”. Încă de la orele prânzului, bucureştenii au vrut să profite de ocazia de a vedea, pe gratis, recent renovata instituţie din Piaţa Victoriei. Puţin speriaţi de ploaia puternică din prima parte a zilei, mii de bucureşteni au format cozi de sute de metri pentru a vizita galeriile impozantului muzeu. Deşi era prevăzut ca Muzeul Antipa să-şi închidă porţile la miezul nopţii, în jurul orei 00.30, coada din faţa instituţiei continua să se întindă până spre Muzeul Ţăranului, unde sute de oameni, inclusive copii de 3-4 ani, aşteptau încă să intre în instituţie. Astfel, reprezentanţii muzeului au decis să prelungească programul de vizitare până la ultimul doritor. Potrivit acestora, până la ora 00.30, Antipa fusese vizitat de circa 17.000 de persoane.

Pe la miezul nopţii, la Muzeul Naţional de Artă al României nu puteai decât să admiri cele două cozi care se revărsau de la intrarea în galerii până în Calea Victoriei. Grupuri de adolescenţi gălăgioşi stau alături de familii cu copii mici, aşteptânu-şi rândul, cercetând cu privirea cerul după semne de ploaie.

Mai jos, pe Calea Victoriei, la Muzeul de Istorie, coada de câteva sute de persoane se mişcă fluent. Aici se intră şi se iese încontinuu. Statuia lui Traian de pe treptele instituţiei concura serios cu expoziţia cadourilor primite de familia Ceauşescu la titlul de “cel mai râvnit trofeu în poze” al acestei seri. Printre statuete de fildeş, tablouri cu chipul fostului dictator sau pumnale, se făcea remarcat şi un exponat inedit care stârnea râsul mai tuturor vizitatorilor - Diploma de cetăţean de onoare al "Lumii lui Walt Disney", acordată lui Nicolae Ceauşescu în 21 aprilie 1973.

Ca să ajungi la MNAC, trebuie să urmezi şirurile de tineri zgomotoşi, îmbracaţi colorat, care îşi croiesc drumul parcă dansând spre Casa Poporului. Cum nu se poate intra cu maşina personală în curtea muzeului, scena de pe aleea care te duce spre intrare pare a fi promenada unui festival de vară, cu tineri relaxaţi, râzând, căutând din priviri petrecerea. Se calmează puţin când trec printre jandarmi, isi golesc buzunarele, trec prin filtrul de securitate, iar apoi dau cu ochii de expoziţia inedită "Tronicart 1300", de Gheorghe Ilea, în care 56 de capote de Dacia 1300 i-au folosit artistului ca suport pentru operele sale. Capotele de Dacia sunt obiectele deopotrivă banale şi semantic încărcate, ce duc invariabil cu gândul la realităţile sociale şi politice ale României comuniste, pe care Gheorghe Ilea a intervenit cu pictură, desen şi text.

Publicul bucureştean se bucură de opt ani de acesastă sărbătoare a muzeelor de pe urma căreia, toată lumea are ceva de câştigat. Acest eveniment este ocazia perfectă pentru aceste  instituţii de cultură de a se face mai vizibile, iar Bucureştiul se transformă într-un furnicar alimentat de setea de cultură, chiar dacă ea ţine doar o seară.

Urmează Noaptea Galeriilor

După Noaptea Agenţiilor de Publicitate şi Noaptea Muzeelor, weekendul viitor vom avea parte de Noaptea Galeriilor de Artă care ne propune un nou traseu în harta nocturnă a evenimentelor de artă contemporană din București. La eveniment vor participa 17 galerii şi 23 de expoziţii unde vom avea parte de artişti prezentaţi în premieră, „performance-uri artistice“, instalaţii audio-video, inaugurarea unor noi spaţii şi lansarea unor proiecte care se doresc puncte de reper în promovarea artei contemporane românești. De asemenea, bucureştenii vor putea viziona cele mai importante locuri participante la Bucharest Biennale 5.