INFOGRAFIE Cum va ajuta Pasajul Doamna Ghica – Chişinău traficul din nordul Capitalei. Istoria unui şantier de şapte ani
0
Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a inaugurat, luni, fără prea mult fast, primul segment al viitorului Inel Median al Capitalei. Pasajul suprateran Doamna Ghica – Bulevardul Chişinău a fost dat în folosinţă astăzi, la aproape şapte ani de când au început lucrările. Artera Doamna Ghica – Chişinău face legătura între trei cartiere: Petricani, Colentina şi Pantelimon, scurtând distanţa cu cinci kilometri.
Odată cu punerea lui în folosinţă, cei care tranzitează Bucureştiul pe axa Nord –Sud scapă de traficul de coşmar de pe Şoselele Colentina şi Pantelimon şi pot ajunge în mai puţin de 10 minute din cartierele din sudul-estul Capitalei la ieşirea din nord, pe Şoseaua Petricani, Cartierul Pipera spre Autostrada A3. Totodată, locuitorii din zonă sunt mulţumiţi că, în sfârşit, au scăpat de şantierul din faţa blocurilor lor, iar zona pare că are din nou şansa de a deveni una în care se trăieşte civilizat.
Edili în extaz, locuitori fericiţi şi un trafic mai normal
Artera inaugurată luni porneşte de la intersecţia străzilor Doamna Ghica şi Heliade între Vii şi merge pe lângă Parcul Lunca Florilor trecând pe deasupra căii ferate din zona Baicului şi ajunge la Piaţa Delfinului, la intersecţia bulevardelor Pantelimon şi Chişinău. Lucrarea de infrastructură a presupus construirea unei noi artere între strada Heliade între Vii şi podul peste calea ferată, construirea unei noi artere în continuarea străzii Doamna Ghica până la Complexul Delfinul, spre bulevardul Chişinău, dar şi realizarea unui pasaj care traversează linia de cale ferată Bucureşti - Constanţa.
Această nouă arteră leagă trei cartiere: Colentina, Petricani şi Pantelimon, mergând şi către Balta Albă şi Berceni. Astfel, toată partea de sud va ieşi din Bucureşti folosind această arteră. Este practic unică soluţie de descărcare a traficului de pe viitoarea autostradă A3. Pe zi ne aşteptăm să circule pe aici în jur de 35.000 de maşini în ambele sensuri. Sorin Oprescu
Premierul Victor Ponta, prezent la inaugurare, a ţinut să-l felicite pe Oprescu, asigurându-l că va avea parte de suportul consilierilor generali ai Primăriei şi pentru viitoarele proiecte pe care le are în plan. „Îl felicit pe primarul general şi mă bucur foarte mult că, aşa cum a promis, îşi continuă proiectele“.
Câştigul cel mai mare este al şoferilor care scapă de cozile din trafic în această parte a oraşului. Prin această arteră, tranzitarea oraşului de la Nord la Sud este mai scurtă cu cinci kilometri ce se traduc în doar 15 minute de stat în trafic.
Taximetriştii spun că această alternativă era vitală pentru traficul din zonă. „Cât s-a lucrat în zonă era de coşmar. Pasajul ajută traficul enorm, dar nu ştiu cât de bine o să funcţioneze dacă se înfundă la intrarea din Heliade Între Vii, poate fac un sens giratoriu. La fel o să se întâmple şi la Delfinului, la Circul Foameni, unde nu există niciun sens giratoriu“, este de părere un taximetrist.
Şi locuitorii din zonă spun că, în sfârşit, se simt eliberaţi de povara şantierului ce a paralizat zona atâta timp.
Noi nu aveam unde să ne lăsăm maşinile, nu aveam acces la nici un autobuz şi de fiecare dată când ploua, tot cartierul se transforma într-o baltă de noroi“. Locuitor în zonă.
Totodată, au fost amenajate 136 de noi locuri de parcare: 13 la Policlinica Delfinului, 20 la Fabrica de Mobliă, 91 la breteaua podului Doamna Ghica şi 12 în zona Heliade între vii.
Inelul Median al Capitalei prinde contur
Lucrarea face parte dintr-un proiect-gigant, la care Primăria Municipală s-a angajat în urmă cu aproape zece ani. Încă din 2002 se vorbea despre crearea unei alternative pentru infrastructura existentă, una care să faciliteze tranzitarea oraşului pe toate axele, cu ajutorul unor şosele expres. Tronsonul inaugurat luni face parte dintr-un segment al Inelului Median ce prevede, de asemenea, fluidizarea traficului din nordul Capitalei, prin lărgirea la patru benzi a două bulevarde mari din zonă respectiv Bd. Dimitrie Pompei şi Şos. Fabrica de Glucoză. Cele două artere vor conecta oraşul cu autostrada A3.
De la venirea lui Sorin Oprescu la cârma primăriei generale, acesta a susţinut proiectul pe care l-a numit autostrada suspendată şi care va închide inelul median. Edilul susţine că este vital unei capitale europene precum Bucureştiul.
Autostrada suspendată va fi cuprinsă între şoseaua Colentina şi cartierul Crângaşi şi va avea la finalul proiectului 13,15 kilometri. Noua arteră urmează să fie construită de-a lungul căii ferate din zona Obor şi se va intersecta pe traseu cu Şoseaua Colentina, Şoseaua Andronache, Penetraţia Autostrăzii Bucureşti – Braşov, în imediata vecinătate a Străzii Gherghiţei, Şoseaua Petricani, Şoseaua Pipera, Bulevardul Aerogării/Strada Nicolae Caramfil, Şoseaua Nordului, Şoseaua Bucureşti-Ploieşti (DN 1), Bulevardul Poligrafiei şis e va continua pe ruta Bulevardul Poligrafiei, Bulevardul Bucureştii Noi/Şoseaua Chitilei, Calea Giuleşti, Calea Crângaşi, Şoseaua Virtuţii.
Istoria unui şantier de şapte ani
La Străpungerea Doamna Ghica-Chişinău s-a lucrat timp de şapte ani, tipic românesc: cu multe pauze, retrocedări cu miros de afaceri şi furturi masive din resursele şantierului. Proiectul a apărut în anul 2002, pe vremea primarului Traian Băsescu şi s-a concretizat abia cinci ani mai târziu, în 2007, când au început efectiv lucrările pe fostul câmp din dreptul râului Colentina.
Din cauza diferenţelor foarte mari existente între situaţia reală din teren şi prevederile proiectului tehnic, au apărut primele probleme în ceea ce priveşte execuţia lucrărilor. Proiectul se voia unul grandios, aşa că firma constructoare a simţit loc de speculat. A cerut dublarea sumei necesare execuţiei, invocând calitatea defectuoasă a proiectului, care a generat o ofertă ce nu putea fi dusă la îndeplinire. Municipalitatea nu a fost de acord şi a început o analiză a situaţiei de pe şantier. Din acel moment, lucrările au fost sistate, iar coşmarul locuitorilor din zonă a început. Primăria verifica, constructorul îşi strângea jucăriile, iar singurii care lucrau non-stop erau hoţii de fier vechi.
Totul a culminat în septembrie 2011, când câteva grinzi din beton au căzut peste doi bărbaţi, în timp ce aceştia căutau fier vechi şi au încercat să scoată suporţii pe care stăteau stâlpii de beton.
Totodată, lucrările începute şi lăsate de izbelişte se degradau în fiecare zi, din cauza aceloraşi hoţi, dar şi a intemperiilor.
Primăria era prinsă în birocraţia nesfârşită, specifică unui astfel de proiect. În luna mai instanţa a răspuns solicitării de reziliere a contractului dintre municipalitate şi vechiul constructor, iar în octombrie 2011 Primăria Capitalei a început procedura în vederea selectării unui nou constructor şi a finalizării lucrărilor.
În martie 2012, municipalitatea şi-a readus aminte de lucrările din această zonă şi de importanţa pasajului şi astfel în luna mai se redeschide şantierul, cu 30% din lucrări executate. Se obţine rapid autorizaţia de construire şi se trece la treabă. Sunt făcute lucrări de punere în siguranţă a şantierului, de conservare a lucrărilor deja efectuate, de evacuare a gunoaielor menajere depozitate în zonă şi se scot aproximativ 500 de camioane de moloz şi deşeuri.
Tot în luna mai a acestui an, Sorin Oprescu promitea că proiectul pasajului suprateran Doamna Ghica – Bulevardul Chişinău va fi finalizat şi dat în folosinţă.
Se încarcă comentariile...
