Imaginile războiului: cum au ajuns ruine două simboluri ale Bucureştiului în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
0
Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe au publicat în ziua în care se împlinesc 75 de ani de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial în Europa imagini cu două simboluri ale Capitalei bombardate.
Ateneul Român şi Teatrul Naţional au fost grav avariate în timpul celui De-al Doilea Război Mondial, fiind bombardate. Imaginile cu ruinele celor două clădiri-simbol ale Bucureştiului au fost publicate de Arhivele Diplomatice ale Ministerului de Externe.
„Istoria celui de-Al Doilea Război Mondial a fost documentată şi analizată într-o vastă bibliografie de specialitate, teme desprinse din context fiind adesea instrumentalizate în scop ideologic şi propagandistic, punându-se accent exclusiv pe faptele eroice de arme. Parafrazându-l pe mare umanist Erasmus din Rotterdam, războiul este glorificat numai de cei care nu l-au trăit (Dulce bellum inexpertis).
Teatrul Naţional în urma bombardamentelor germane din 24-26 august 1944 (AMAE)
Al Doilea Război Mondial reprezintă în primul rând o dramă a umanităţii, fiind cel mai sângeros conflict din istorie, cu circa 60 de milioane de morţi, din care două treimi au fost civili. Majoritatea acestora au fost victimele Holocaustului, masacrelor etnice, bombardamentelor, bolilor şi foametei. Prevederile Conferinţelor de Pace de la Haga şi Convenţiilor de la Geneva au fost încălcate sistematic, fiind nesocotite atât drepturile civililor cât şi drepturile militarilor prizonieri de război.
Şi România a plătit un dureros tribut, civilii devenind victime nevinovate ale Holocaustului, bombardamentelor, execuţiilor sumare, deportărilor şi foametei, iar militarii au căzut pe câmpurile de luptă sau prizonieri în lagăre, consecinţă a unor alianţe nefaste, impuse prin forţă. Astfel, această catastrofă umanitară colectivă reprezintă suma dramelor individuale, ale unor oameni ale căror destine au fost prematur, nedrept şi brutal întrerupte, aşa cum o demonstrează şi documentele de arhivă din care am ales să vă prezentăm o selecţie minimală pentru dimensiunea şi brutalitatea reală a războiului.
Ateneul Român în urma bombardamentelor germane din 24-26 august 1944 (AMAE)
Căderea nazismului nu a reprezentat din păcate începutul unei ere de libertate pentru întreaga Europă, statele central şi est europene căzând în scurt timp în spatele Cortinei de Fier, pentru aproape o jumătate de secol, totalitarismul comunist făcând milioane de alte victime. Europa de Vest a putut în schimb beneficia de libertate şi prosperitate, având posibilitatea să edifice proiectul european, bazat pe valori democratice precum libertatea, egalitatea în drepturi şi libera circulaţie a ideilor, persoanelor şi bunurilor. Şansa popoarelor şi cetăţenilor din statele Europei Centrale şi de Est a venit mai târziu, odată cu căderea regimurilor comuniste şi accederea la Uniunea Europeană.
Este de datoria noastră să nu uităm trecutul, să nu îl deformăm şi să fim solidari cu semenii noştri căzuţi victime ale marii conflagraţii care a schimbat radical lumea, fără a genera neapărat înţelepciunea de a guverna folosind instrumentele păcii şi diplomaţiei!“, scriu cercetătorii de la Arhivele Diplomatice ale Ministerului de Externe.
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
