Identitatea naţională, din nou atacată de aleşi. Deputaţii vor să dea liber la polistirenizarea clădirilor istorice

0
0

Rechinii imobiliari par că nu mai sunt singura ameninţare la adresa clădirilor istorice din România. Deputaţii României discută mai multe modificări aduse legii 50 din 1991 prin care se reglementează autorizarea executării lucrărilor de construcţii. Dacă ele se vor aplica, proprietarii clădirilor istorice vor putea reabilita clădirile printr-o simplă foaie notarială, spun arhitecţii.

Clădirile monumente-istorice, dar şi cele incluse în zonele protejate din Bucureşti, şi din toată ţara, se află din nou în pericolul de a fi mutilate şi de a-şi pierde valoarea arhitecturală. Şi asta pentru că deputaţii vor să modifice legea.

În prezent, legea 50 din 1991 permite reabilitarea termică fără autorizaţie de construire pentru "clădiri de locuit individuale cu cel mult trei niveluri, care nu sunt monumente istorice clasate sau în curs de clasare, respectiv situate în afara zonelor de protecţie a monumentelor şi/sau a zonelor construite protejate".

În modificările propuse primului articol al legii este nevoie de autorizaţie de construire pentru: "lucrări de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare, restaurare, conservare, precum şi orice alte lucrări cu excepţia lucrărilor de reabilitare energetică a anvelopei şi/sau a acoperişului - dacă nu se schimbă sistemul constructiv al acestuia, indiferent de valoarea lor, care urmează să fie efectuate la construcţii reprezentând monumente istorice, inclusiv la anexele acestora, identificate în acelaşi imobil - teren şi/sau construcţii, la construcţii amplasate în zone de protecţie a monumentelor şi în zone construite protejate, stabilite potrivit legii, ori la construcţii cu valoare arhitecturală sau istorică deosebita, stabilite prin documentaţii de urbanism aprobate".

Liber la polistirenizare

Cu alte cuvinte, orice proprietar ar putea să îşi placheze clădirea istorică fără să mai aibă nevoie de autorizaţie de construcţie. Iar asta, potrivit Ordinului Arhitecţilor din Bucureşti, este extrem de grav şi de periculos pentru conservarea patrimoniului cultural istoric.


„Noi am şi trimis un material la Camera Deputaţilor. Ei spun că îmbunătăţirea comportamentului energetic se face, în acest moment, cu proiect, cu autorizaţie, ceea ce înseamnă nişte cheltuieli pentru proprietari şi că trebuie găsită o metodă să nu mai fie aşa. De fapt, vor să elimine autorizaţia, ceea ce este o aberaţie totală. Vor să o înlocuiească cu o declaraţie notarială în care declară că nu vor schimba structura de rezistenţă. Înseamnă că proprietarii fac cum vor ei. Ei vor să elimine, de fapt, noţiunea de protecţie a patrimoniului din România“, a explicat arhitectul Dan Marin, membru al comisiei Zonale a Monumentelor Istorice Bucureşti-Ilfov şi al Ordinului Arhitecţilor Bucureşti.

Marin este de părere că schimbând această lege deputaţii anulează total capitolul legat de monumente şi zone protejate. Mai mult, aceştia încalcă inclusiv protocoale internaţionale la care România a aderat, cum este Convenţia de la Granada de protejare a patrimoniului arhitectural al Europei. Potrivit arhitectului, în această Convenţie există un articol cu multe subpuncte în care, pe scurt, se prevede obligativitatea introducerii unor proceduri de autorizare pentru intervenţiile asupra patrimoniului în legislaţia statelor membre.

„Deputaţii ori nu înţeleg nimic, ori au alte interese. Probabil că există firme de construcţii care îşi doresc foarte mult să dea iama şi în clădirile astea. După ce şi-au făcut bani frumoşi de pe blocuri, vor să facă şi din aceste clădiri. Aparent sunt nişte schimbări minore, dar, de fapt, sunt foarte grave“, a explicat Dan Marin, pentru Adevărul.

ONG-urile: pericolul este uriaş

Organizaţiile non-guvernamentale acuză, la rândul lor, intenţia deputaţilor de a aduce modificări extrem de periculoase pentru patrimoniul românesc.

„Am cerut să participăm la dezbaterile din Comisia de Amenajare a teritoriului din Camera Deputaţilor referitoare la modificarea legii 50/1991. Aleşii vor să dea drumul la regenerarea termica (polistirenizare) a monumentelor istorice şi a zonelor protejate fără autorizaţie de construire, adică fără proiect avizat de un expert în patrimoniu, fără control de la Inspectoratul de Stat în Construcţii sau de la Primărie, doar cu o declaraţie notarială. Modificările sunt extrem de periculoase“, a explicat Roxana Wring, de la Asociaţia ProDoMo, ce luptă pentru protejarea patrimoniului.

Primarii caută voturi

Preşedintele Asociaţiei „Salvaţi Bucureştiul“, Nicuşor Dan, crede că propunerile de modificare a legii ar putea să vină din nişte presiuni cu alură electorală.    

„Cred că din cauză că multe primării funcţionează foarte greu la autorizaţii este pur şi simplu o presiune care vine din partea proprietarilor care s-au săturat să aştepte foarte mult pentru polisterinizarea clădirii. Nu este o mare industrie, marile ţepe se dau pe blocuri. S-ar putea să vină şi din partea electorală a primarilor, pentru că alegătorii sunt foarte fericiţi când ei le pun termopane şi polistiren pe case. S-ar putea să fie mici proteste ale proprietarilor de case protejate care sunt nemulţumiţi că ei nu primesc aceleaşi investiţii“, a explicat Nicuşor Dan. 

Senatul a respins modificările

Deşi Senatul a respins modificările legii, iar Guvernul a dat aviz negativ, arhitectul Dan Marin spune că pericolul nu a dispărut. Dacă va trece, noua lege ar oferi proprietarilor de clădiri istorice ocazia de a renova faţadele în orice fel. Prin modificările propuse, se pierd toate filtrele care blocau mutilarea faţadelor.

Mai puteţi citi:

Monumentele de arhitectură, din nou în pericol!

Se deschide calea către „polistirenizarea“ clădirilor cu statut de monument istoric sau în curs de clasare, precum şi a clădirilor din zonele protejate.

VIDEO Bucureşti, cine eşti? Identitatea Capitalei se zbate între tunuri imobiliare şi istorie. Cum ne putem salva patrimoniul?

Patrimoniul este identitate, iar Bucureştiul pare că şi-o pierde văzând cu ochii. Cel puţin asta cred unii. Urbaniştii şi arhitecţii pe de-o parte, iar administraţia locală pe de-alta, nu sunt de aceeaşi părere. Bătrână de 550 de ani, „cetatea“ adăposteşte astăzi circa două milioane de oameni, 2.621 de monumente istorice şi 98 de zone protejate.

București


Ultimele știri
Cele mai citite