Cine trebuie să răspundă în cazul femeii ucise de câini

0
Publicat:
Ultima actualizare:

De mai bine de 48 de ore, Autoritatea pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor și Poliția Locală își pasează responsabilitatea pentru moartea cumplită a Anei, care a fost sfâșiată de o haită de câini în zona Lacul Morii din Sectorul 6 al Bucureștiului.  Prima instituție este responsabilă cu monitorizarea și strângerea câinilor maidanezi, iar cea de-a doua ar trebui să-i amendeze pe stăpânii care nu și-au microcipat și sterilizat animalele sau care nu îi țin pe proprietăţi private bine îngrădite.

Ana Oros Daraban, femeia ucisă de câini / Foto: Facebook
Ana Oros Daraban, femeia ucisă de câini / Foto: Facebook

Mai multe anchete au fost declanșate după atacul de sâmbătă dimineața de pe Lacul Morii din Sectorul 6 al Capitalei, unde o femeie de 43 de ani a fost ucisă de o haită de câini comunitari. Pe de o parte, Serviciul Omoruri din cadrul Poliției Capitalei în colaborare cu Parchetul de pe lângă Tribunalul București au deschis un dosar penal in rem pentru omor din culpă, iar pe de altă parte, primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, a anunțat că a demarat o anchetă la Poliţia Locală Sector 6.

Acuzații de ambele părți

Acesta acuză însă că singura instituție care trebuie să monitorizeze și să strângă câinii maidanezi din București este Autoritatea pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor (ASPA), aflată în subordinea Primăriei Capitalei.

„Adevărul este următorul: politica ASPA este total greșită și a dus la reapariția câinilor pe străzi. În loc să adune câinii de pe străzi, ASPA face campanii de «conștientizare». Nu se mai eutanasiază de ani buni, ceea ce face ca adăposturile să fie arhipline, condițiile în care sunt ținute animalele sunt proaste. Și, de aceea, resursele lor nu se duc la capturare, ci pe condiții de cazare și campanii de «conștientizare» pe bani mulți. Un fel de PR pe bani publici. PROBLEMELE AU REAPĂRUT DUPĂ CE ASPA ȘI-A MODIFICAT ABORDAREA și a distrus echipele și capacitățile care în trecut au dat rezultate. Restul sunt adrese cu care își acoperă incompetența. Sunt singura instituție înființată pentru acest scop și doar cu acest scop. ASPA ar fi trebuit să organizeze acțiuni de prindere, punctuale, cu data și oră, să ceară sprijinul nostru, al colegilor lor, poliția locală din subordinea lui Nicușor Dan (nu vorbește nimeni despre ei, dar au aceleași competențe legale) și a poliției MAI”, a declarat ieri Ciprian Ciucu.

Problema câinilor maidanezi nu este doar a Autorităţii pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor (ASPA), ci şi a Poliţiei, a declarat purtătorul de cuvânt al ASPA, Cătălina Trănescu.

„Am făcut sesizări, la rândul nostru, către alte autorităţi, deoarece această problemă a câinilor fără stăpân nu este doar a Autorităţii pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor. ASPA este responsabilă de gestionarea câinilor fără stăpân de pe domeniul public al Municipiului Bucureşti. (...) Ar trebui să avem sprijinul poliţiilor locale de sector, Poliţiei Naţionale, care are alte competenţe faţă de ASPA, şi anume să verifice proprietarii de câini, dacă aceştia sunt microcipaţi (...) sterilizaţi, conform legii, dacă sunt ţinuţi pe proprietăţi private, îngrădite corespunzător, în aşa fel încât să nu aibă acces să iasă pe domeniul public şi, din păcate, aceste lucruri nu se întâmplă suficient (…) Am ridicat de pe aceste străzi peste 120 de câini din aprilie anul trecut, de la incidentul de atunci până acum”, a spus Cătălina Trănescu, sâmbătă.

ASPA ar fi înştiinţat Poliţia Locală Sector 6 de trei ori în două săptămâni în septembrie anul trecut, cu privire la agresivitatea câinilor fără stăpân din zona Lacul Morii. Practic, Poliția Locală ar fi fost rugată în sesizări să identifice și sancționeze proprietarii care dețin câini în neconformitate cu legea, dar și proprietarii care nu și-au împrejmuit corespunzător terenurile virane.

În plus, ASPA i-a propus o întâlnire edilului Sectorului 6 pentru a găsi soluții la problema câinilor fără stăpân care se află în sector.

Primarul Ciprian Ciucu a recunoscut schimbul de adrese între Autoritatea Animalelor și polițiile locale, dar numește corespondența dintre instituții drept „schimb de adrese kafkanian” și adrese cu care „își acoperă incompetența”.

Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, a reacționat la mai bine de 30 de ore de la uciderea unei femei de o haită de câini în zona Lacul Morii. Într-un mesaj postat pe Facebook, edilul susține că în acest timp a discutat cu persoanele implicate.

Prinzătorii de câini fac economii la combustibil

Așadar, ASPA și Poliția Sector 6 nu au făcut altceva sâmbătă și duminică decât să-și paseze responsabilitatea pentru moartea Anei.

În timp ce Primăria Sectorului 6 susţine că Poliţia Locală nu a fost înştiinţată cu privire la situaţia câinilor din zonă, reprezentanţii ASPA arată că tocmai poliţiştii locali au alungat câinii atunci când urmau să fie capturaţi.

O înregistrare audio primită la redacție în care protagoniști ar fi șeful Serviciului de Capturări București, din cadul ASPA, Ionuț Vasile, și mai mulți subalterni arată indicațiile primite de prinzătorii de câini de la conducere.

Prinzător câini fără stăpân: Am auzit ceva, dar nu ştiu dacă e adevărat, că ai transmis tu cuiva să ridicăm câini doar la sesizări, nu să mai ridicăm şi noi de pe stradă.

Ionuț Vasile: Pentru moment, da, dar îţi spun şi de ce. E problemă mare cu motorina şi cu locurile în adăposturi, foarte mare problemă.

Prinzător câini fără stăpân: Şi dacă merg între două sesizări, ca să înţeleg, dacă văd vreun câine pe stradă, ce fac?

Ionuț Vasile: Dacă poţi să îl iei, îl iei. Doar dacă poţi.

Prinzător câini fără stăpân: Păi ori îl iau, ori nu îl mai iau?

Alt prinzător câini fără stăpân: Şi în restul timpului ce fac? Mă duc la reclamaţii şi stau acolo?

Ionuț Vasile: Stai în zona respectivă, da.

În februarie 2021, Nicușor Dan, primarul general al Capitalei, a semnat un document prin care Diana Pungă, city-managerul București, era împuternicită să coordoneze atribuțiile Autorității pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor (ASPA).

Potrivit unor surse din cadrul Primăriei Capitalei, Diana Pungă i-a solicitat ulterior directorului de la Administrația Lacuri Parcuri și Agrement București (ALPAB) să ceară de la ASPA să îl detașeze pe șeful echipelor de capturare, specialistul care știa cum să organizeze echipajele de capturare și să lucreze cu prinzătorii de animale.

În locul lui, Diana Pungă l-a adus pe Ionuț Vasile, un om fără experiență în domeniu. În urmă cu un an, în februarie 2022, Primăria Capitalei anunţa că programul echipelor ASPA a fost mărit, pentru a asigura permanenţa echipelor de intervenţie. Chiar Diana Pungă făcea declaraţii pe această temă.

Reporterii „Adevărul” au încercat ieri să o contacteze pe aceasta, dar avea telefonul închis.

Cum să te aperi de câinii agresivi. Sfaturile dresorilor: „În niciun caz să nu fugi!”

În cele mai multe cazuri, câinii care atacă își păzesc teritoriul, iar în anumite perioade, precum cele de împerechere, își protejează și partenera. În plus, câinii sunt atrași în special de țintele în mișcare – alergători, bicicliști, motocicliști – deoarece le declanșează instinctul de vânătoare. Printre semnele care ar trebui să avertizeze omul asupra unui eventual atac se numără lătratul, mârâitul, poziţia plată a urechilor sau ridicarea lor bruscă.

Dresorul Cesar Millan, protagonistul reality-show-ului „Cesar și câinii“, de la National Geographic, spune că, în astfel de momente, oamenii trebuie să rămână calmi. El subliniază că aceștia nu trebuie să fugă, deoarece animalele vor veni după ei.

În același timp, nu trebuie să arăți că îți este frică, nu trebuie să țipi sau să încerci să lovești câinele. Este bine să eviți inclusiv contactul vizual. Așază-te într-o poziție laterală față de animal, fără însă a-l pierde din priviri.

Dresorul ne sfătuiește să ne folosim de obiectele pe care le avem la noi, precum o umbrelă sau ghiozdanul/poșeta, plasându-le în fața noastră, astfel marcându-ne teritoriul. „Dacă ai cu tine o poșetă, un rucsac, o umbrelă, o sacoșă, un băț, pune obiectul în fața ta, între tine și câine, pentru a fi mai stăpân pe teritoriul tău. Limbajul corporal îi va transmite animalului mesajul: «Nu vreau spațiul tău, vreau doar acest spațiu în care mă aflu»“, spune expertul. În momentul în care câinele va înțelege că nu reprezinți o amenințare pentru el, te va lăsa în pace.

În prezent, există spray-uri speciale care pot fi folosite împotriva câinilor, precum cele lacrimogene sau paralizante. Ele ar trebui folosite când nu avem alte obiecte la îndemână pentru a ne putea impune în fața animalului.

Ce se întâmplă în situația în care vorbim de alergători, care nu au niciun obiect la îndemână pentru a-l pune între ei și animalele agresive? „Aceste persoane intră în categoria cu cel mai mare risc, deoarece pot fi atacate atât de rapid, încât nu vor avea nici cea mai mică șansă să reacționeze. Totuși, dacă reacționează rapid, este bine să dea câinelui ceva să muște: o mânecă de la tricou sau hanorac. Dacă animalul ia momeala, lasă-l să tragă, scoate ușor articolul de îmbrăcăminte și lasă-i-l, apoi pleacă din zonă. Faptul că a prins ceea ce el crede că este o bucată din tine îi poate distrage atenția suficient de mult pentru ca tu să pleci. Este o măsură bună de siguranță să ai un astfel de obiect vestimentar mereu asupra ta: o bluză sau un hanorac legat în jurul taliei. De asemenea, dacă te miști suficient de repede, te poți descălța și poți folosi și unul dintre pantofii de alergare pentru această manevră. Sau chiar o sticlă cu apă”, mai spune Cesar Millan.

Ce trebuie să faci când ești atacat

În cazul unui atac, experții recomandă protejarea gâtului, feței și pieptului. „De asemenea, ține pumnii strânși, pentru a-ți proteja degetele. Dacă mușcătura e inevitabilă, cele mai sigure zone sunt antebrațele și gambele. O mușcătură de coapsă poate provoca sângerări fatale“, mai spune dresorul. De asemenea, nu trebuie să încercăm să tragem mâna sau partea corpului care a fost mușcată pentru a nu agrava rana, rupând carnea.

Atacată de două ori în același loc. Psiholog: „A vrut să-și confrunte fricile”

Mai grav este că, în urmă cu 9 luni, aceeași femeie a mai fost atacată de câini exact în acelaşi loc unde obișnuia să iasă la alergare. Atunci a ajuns la spital cu răni grave.

„Eu cunoșteam câinii, dar erau două haite. Pe una o puteam struni, pe cealaltă, la fel, dar erau amândouă și nu am putut. Mă bucur că au fost acei oameni, acel biciclist, să mă salveze. Avusesem și o premoniție că se va întâmpla ceva rău. Există un Dumnezeu, am avut puțin noroc, au existat și cazuri fatale”, spunea femeia anul trecut.

Tot ea a spus că nu animalele sunt vinovate pentru ceea ce ea a pățit, ci autoritățile, care nu au luat măsuri pentru a împiedica astfel de tragedii. „Știu că s-au sesizat autoritățile. Sper că se vor lua măsurile administrative potrivite, că se vor implica cele două primării care se ocupă de amenajarea zonei Lacul Morii și în amonte, pe Dâmbovița, către Stadionul Chiajna. Sper să își dea mână cu mână și, împreună cu ceilalți, să pună lucrurile la punct”, arăta Ana atunci.

Aceasta spunea că autoritățile ar trebui să facă un grup de lucru între primăriile Sectorului 6 și Chiajna, cu Poliția, astfel încât să nu mai existe maidanezi. „Eu cred că există soluții. Acei câini pot fi castrați. Sunt multe familii în străinătate care au nevoie de căței și i-ar adopta. Din ceea ce știu, nu i-au adunat încă pe toți, au ridicat doar vreo 10 din cei 15-20 care m-au atacat”, a mai declarat ea.

Dar de anul trecut până acum autoritățile nu au făcut nimic pentru siguranța oamenilor. Astfel că, sâmbătă, când a ieșit din nou la alergat, Ana Oros Daraban a fost atacată de maidanezi și ucisă.

Un martor le-a descris poliţiştilor acele momente de coşmar. Bărbatul ieşise şi el să se antreneze de dimineaţă şi a văzut-o pe femeie cum alerga pe dig şi chiar a trecut pe lângă el. La întoarcere spre casă, a zărit cum ea scurtează drumul peste câmp, şi este înconjurată de maidanezi. Omul a alergat într-un suflet să o ajute, însă nu a mai apucat. Potrivit anchetatorilor, câinii au muşcat-o de atâtea ori încât criminaliştii nu au reuşit, la prima vedere, să numere leziunile. Cele mai grave păreau să fie rănile de la picioare, cu sângerări masive.

Zona a fost împânzită imediat de poliţişti criminalişti. Chiar în timp ce forţele de ordine desfăşurau cercetarea la faţa locului, câini maidanezi treceau prin apropiere. Mai mulţi angajaţi ai ASPA au fost chemaţi să-i vâneze. Oamenii care locuiesc în zona susţin că au făcut nenumărate sesizări. După câteva ore, reprezentanţii ASPA au reuşit să captureze un câine care avea blana murdară de sânge. Nu se ştie însă dacă era al victimei.

E o tehnică să te confrunți cu fricile

De ce a ales să alerge tot în zona în care a fost atacată? „A vrut să-și confrunte fricile sau frica de a merge pe acolo în continuare. Asta înseamnă că ea a vrut să combată o emoție, dar, totuși, partea rațională trebuie să te îndemne să te protejezi. Negociezi și iei o hotărâre înțeleaptă, în funcție de decizia rațională. În cazul ei, probabil că avea o problemă cu a-și dovedi lucruri și atunci făcea orice ca să își spună că poate. Dar instinctul de conservare, de protejare de viață ar trebui să intervină în astfel de situații. E o tehnică să te confrunți cu fricile tale, însă trebuie să rămâi totuși precaut. Să ai grijă și să nu te pui în situații periculoase. Iar ea s-a pus în situații periculoase. Iar faptul că, de multe ori, a reușit, nu a avut niciun incident probabil că i-a dat convingerea că nu este într-un mediu periculos și că n-o să se întâmple niciodată ceva rău. Cred că a exagerat și a ținut cu tot dinadinsul să-și demonstreze că nu-i pasă și că orice incident din viață poate să fie trecut și poți să-ți înfrângi orice frică. Da, poți, dar în același timp, trebuie să ai grijă și să nu te expui. Pentru că atunci nu mai e un act de curaj, ci de risc pur și simplu, de nevoie de adrenalină. Cum sunt cei care practică sporturi extreme”, a explicat gestul Anei psihologul Keren Rosner.

Despre frici le-a vorbit și Ana prietenilor ei care ieri s-au strâns la locul tragediei. „Multă lume a întrebat şi se întreabă de ce a continuat să vină aici. Cuvintele Anei au fost ceva de genul: «Nu pot trăi cu frică. Trebuie să îmi înving fricile». Se pare că în acel moment s-au făcut nişte demersuri, dar problema există în continuare şi se poate întâmpla oricui. Sunt câini lăsaţi în libertate şi formează haite, şi atunci atacă”, a declarat unul dintre cei prezenți.

Cum a fost salvată Ana, anul trecut, din colții fiarelor

Marius Neacșa, unul dintre bicicliștii care au salvat-o pe Ana în anul 2022, a fost afectat de vestea morții femeii, care a fost atacată în aceeași zonă și de aceiași câini. El a povestit cum a salvat-o pe aceasta în primăvara anului trecut: „Eram cu bicicleta cu încă un coleg. Am observat că era pe câmpul respectiv și, în momentul în care a fost înconjurată de câini, am alergat de pe bicicletă, am găsit o creangă pe jos, am alungat câinii respectivi. Colegul meu a sunat la 112, au venit echipajele, am scos-o de acolo, era foarte rănită. A venit Salvarea, a dus-o la spital. Ulterior, m-am întâlnit cu ea tot în zonă, alerga, mi-a arătat rezultatele operațiilor”.

Bărbatul a precizat că autoritățile au ignorat incidentul, cu toate că el a raportat, la doar câteva luni de la primul atac asupra Anei, că haitele de câini au revenit în zonă.

„Exact în ziua în care s-a întâmplat evenimentul am fost sunați de Poliția Capitalei, am dat declarații și eu, și colegul meu, iar domnul polițist ne-a promis ca pe viitor când avem astfel de situație să-l sunăm. Lucru pe care l-am făcut în septembrie anul trecut, când acești câini au început să reapară, la fel, în haită. Răspunsul domnului polițist a fost cel puțin ciudat. A spus că nu e în jurisdicția lui, deși i-am spus că «dumneavoastră vă ocupați de caz, ar trebui să vă implicați». Mi-a spus să sun la ASPA, am sunat și la ASPA. De la ASPA m-a contactat un domn să-i trimit poze, i-am trimis și lui aceste poze. Am încercat să-l sun pe polițist în aceeași zi, fără rezultat”, a mai spus Marius Neacșa.

Ce buget a avut anul trecut ASPA

Autoritatea pentru Supravegherea și Protecția Animalelor, instituția din subordinea Primăriei Capitalei care se ocupă de câinii fără stăpân, a avut în 2022 un buget de 17,8 milioane de lei. Anul acesta, propunerea de buget este de 20,4 milioane de lei, potrivit Hotnews.ro.

În 2022, din bugetul de 17,8 milioane de lei, cheltuielile de personal au fost de 5,4 milioane de lei, conform bugetului publicat de site-ul Primăriei Capitalei. Hrana pentru animale a fost 1,6 milioane de lei, iar pentru medicamente și utilități, încă 1,4 milioane de lei. Alte bunuri pentru întreținere și funcționare – 5,1 milioane de lei. Investițiile au fost circa 2,9 milioane de lei, principala sumă fiind alocată pentru consolidarea a două corpuri din adăpostul Pallady – 2,3 milioane de lei.

Cine conduce ASPA

Directorul general al ASPA este Georgiana Constantina Preda, conform site-ului instituției. Aceasta a candidat din partea PSD la Consiliul Local Sector 1. Georgiana Constantina Preda a ajuns directorul ASPA după ce fostul director Andrei Mina Drăghici, numit în funcție de către administrația PSD în august 2018, a demisionat în vara anului trecut. Înainte de a fi directorul general al ASPA, Georgiana Preda a fost director general adjunct.

Directorul general are un salariu de bază de 16.917 lei, la care se adaugă un spor de condiții de muncă vătămătoare de 1.456 de lei. În declarația de avere pe 2021 apare un venit net de 120.520 de lei, asta înseamnă undeva la 10.000 de lei/lună. Șeful biroului pentru gestionarea câinilor fără stăpân are un salariu de bază de 9.690 de lei, la care se adaugă un spor de muncă pentru condiții vătămătoare de 1.238 de lei.

București



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite