Cabinetele medicale ale Primăriei, scoase la vânzare

Consilierii generali vor vota în şedinţa de vineri normele metodolgice pentru aplicarea Ordonanţei privind spaţiile proprietate privată a statului cu destinaţia de cabinete medicale. Cadrele medicale pot cumpăra cele 1.200 de cabinete individuale existente în Capitală cu banii jos sau în rate eşalonate pe maximum 15 ani, plus un avans de 15%.

La doi ani de la ultima modificare a Ordonanţei privind vânzarea spaţiilor proprietate privată a statului sau a unităţilor administrativ teritoriale, cu destinaţia de cabinete medicale, Primăria Capitalei a stabilit şi metodologia pentru punerea ei în aplicare.

Conform proiectului de pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului General, ce va avea loc mâine, pot fi vândute spaţiile medicale şi terenurile aferente acestora. Condiţia este ca situaţia lor juridică să fie clarificată şi să nu fie situate în zona de protecţie a unui monument istoric.

Cei care au dreptul să le cumpere sunt medicii, stomatologii, biologii, biochimiştii, fizicienii, tehnicienii dentari şi alte persoane fizice cu drept de liberă practică, ce desfăşoară activităţi conexe actului medical, precum şi persoanele juridice care au ca obiect unic de activitate furnizarea de servicii medicale şi care deţin în mod legal spaţiul respectiv.

Cabinetele, la preţuri de lux
Preţul de vânzare prin negociere directă a spaţiilor medicale şi a terenurilor aferente se va stabili între titularii de contracte de concesiune sau închiriere şi comisia de vânzare.

Deşi regula arată că tranzacţia porneşte de la preţul minim de vânzare, stabilit prin raportul de evaluare întocmit de evaluatorii selectaţi prin licitaţie publică, medicii sunt sceptici în ceea ce priveşte acestă evaluare.

„Cabinetele sunt în clădiri vechi de 50, 60 de ani, care mai stau în picioare doar pentru că băgat medicii bani în ele, iar evaluările au fost făcute la nivelul vilelor de lux, cu 700-800 de euro metrul pătrat. Noi vrem să cumpărăm la preţul pieţei pentru locuinţe, nu pentru spaţii comerciale, că nu facem gogoşi în ele”, a declarat Rodica Tănăsescu, preşedinta Asociaţiei Medicilor de Familie.

Imobilele nu pot fi tranzacţionate
Spaţiile cumpărate nu vor putea fi înstrăinate, închiriate sau folosite de proprietar pentru alte activităţi decât în scopul desfăşurării activităţii medicale. Anual, o comisie formată din doi reprezentanţi ai vânzătorului şi un reprezentat al Colegiului Medicilor va verifica îndeplinirea acestor criterii.

În cazul încălcării condiţiilor de vânzare, contractul de vânzare-cumpărare se consideră dizolvat, fără a mai fi necesară punerea în întârziere şi fără altă formalitate, iar imobilele reintră în proprietatea privată a statului. Cumpărătorul îşi va primi banii investiţi înapoi fără dobânda aferentă.

Sumele obţinute din vânzarea cabinetelor vor fi vărsate la bugetul de stat sau local, iar spaţiile medicale nevândute vor putea fi vândute prin licitaţie publică cu strigare, la un preţ minim egal cu cel de la care a pornit vechea licitaţie sau cu cel stabilit în raportul de evaluare.

Exproprierile, alt punct pe ordinea de zi
Tot mâine, în cadrul şedinţei Consiliului General, va fi supus votului şi proiectul de hotărâre privind declanşarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică „Artera de circulaţie între Bulevardul Doamna Ghica şi Bulevardul Chişinău“.

Drumul cu patru benzi şi podul peste calea ferată din zona Gării Obor au intrat în lucru în 2007 şi au fost abandonate în vara anului 2008. Proiectul constă într-o prelungire a străzii Doamna Ghica, care ar trebui să facă legătura cu Şoseaua Pantelimon, trecând peste calea ferată din zona Baicului.

Directorul Direcţiei de Infrastructură din cadrul PMB, Mădălin Dumitru, declara la începutul acestui an că mai sunt aproximativ opt case de expropiat. „Vom da drumul lucrărilor doar în momentul în care am finalizat toate exproprierile“, a subliniat Mădălin Dumitru.