Proiect de 3,5 milioane de euro pentru a transforma ruinele unei vechi fabrici comuniste într-un parc de relaxare
0Încă din vara lui 2015, Primăria Braşov a devenit proprietar pe o parte din ruinele şi terenul vechii fabrici Rulmentul, iar intenţia edililor este de a amenaja în acest loc un parc tehnologic, dar şi o zonă de relaxare.
Acum, municipalitate vrea să realizeze studiul de fezabilitate, respectiv proiectul preliminar pentru reconversia funcţională şi reutilizarea acestei zone abandonate pe care o are în proprietate. Pe lângă studiul de fezabilitate, câştigătorul licitaţiei va trebui să realizeze şi un studiu topografic pentru a obţine un plan de situaţie necesar realizării lucrărilor propuse, precum şi un studiu geotehnic. Costul estimat pentru realizarea acestor documentaţii este de 130.000 de lei, fără TVA, 154.000 de lei cu tot cu TVA.
Ce „avere” are Primăria la Rulmentul
Primăria a iniţiat încă din 2011 demersurile pentru a prelua peste 30 de hectare din vechea platformă în contul datoriilor pe care societatea le-a avut la bugetul local, numai că hotărârea de Guvern prin care acestea au fost trecute din domeniul public al Statului Român în domeniul public al municipiului Braşov a fost adoptată cu întârziere. În total, Primăria Braşov a preluat la acea vreme 39 de active, dintre care 17 clădiri, a căror valoare totală este de 67.413.571 lei. Totodată, prin altă hotărâre emisă de către Guvern în 2010, Primăriei i-au fost date în administrare alte 14,6 hectare din platformă şi 30 de clădiri. La categoria clădiri au fost incluse însă şi o serie de spaţii fără utilitate, cum ar fi vechea staţie de pompare sau cea de decantare a nămolului sau depozitele de carburanţi.
Astfel, Primăria păstoreşte acum 32,4 dintre cele 44 de hectare ale fostei platforme, restul activelor fiind cumpărate în anul 2010 de către omul de afaceri Ede Erdely, pentru suma de 2,6 milioane de euro.
Primăria nu poate exploata imobiliar platforma
În conformitate cu hotărârile de Guvern, Primăria trebuie să păstreze pentru cele peste 30 de hectare pe care le-a primit din platforma industrială destinaţia de structură de sprijin al mediului de afaceri, fiind interzisă exploatarea din punct de vedere imobiliar, chiar dacă zona se află la doi paşi de Coresi Shopping Resort şi de o serie de alte cartiere rezidenţiale care au prin contur în vecinătate.
Intenţia iniţială a municipalităţii a fost amenajarea unui parc de softweare pe această platformă, însă rămâne de văzut cât mai poate fi folosit din vechile clădiri şi hale. Activele preluate de Primărie nu au însă deschidere la stradă aflându-se în spatele vechii cantinei, actualul Centru de Evenimente Lux Divina.
Un proiect pe fonduri europene
Pentru a realiza această investiţie, Primăria Braşov va cere Uniunii Europene o finanţare nerambursabilă şi pe lângă parcul tehnologic proiectat în vechile hale, cu finanţarea să fie amenajat şi un parc pe o suprafaţă de 10.900 de metri pătraţi. Conform estimărilor, valoarea totală a proiectului este estimată la suma de 3,7 milioane de euro, iar finanţarea nerambursabilă obţinută ar putea fi de cel mult 98%, proiectul fiind conturat împreună cu specialiştii Băncii Mondiale, cu care Primăria a semnat un contract de asistenţă tehnică acum patru luni. Terenul propus pentru parciul de recreere a făcut parte din paltforma industrială fiind utilizat ca zonă de traversare a spaţiului dintre halele de producţie.
Ce a rămas mai valoros din uzină
Printre activele primite în proprietate se numără şi o serie de terenuri, dintre care unele mai valoroase, respectiv unul în suprafaţă de 58.733 mp, cu o valoare de inventar de 9,98 milioane de lei, altul de 37.944 mp, cu o valoare de 6,45 milioane de lei şi altul de peste 28.000 mp, cu o valoare de 4,88 milioane de lei. Dintre vechile hale preluate cele care au o valoare mai consistentă sunt vechea Strungărie a fabricii cu anexele ei, cu o valoare de inventar de 22 de milioane de lei, dar şi vechea Secţie de rulmenţi speciali, care are mai multe anexe şi o valoare de 10 milioane de lei. Sunt însă şi active cu valoare zero, cel mai probabil aflate într-un stadiu avansat de degradare şi fără utilitate.
Citeşte şi:
Ce mai poate face Primăria cu cele 32,4 hectare de ruine de la Rulmentul?
Se încarcă comentariile...
