Oraşul din România care are un munte chiar în centru. Este plin de istorie şi de clădiri celebre FOTO

0
0
Casa Sfatului a găzduit vreme de secole Primăria Braşovului FOTO Ioan Buciumar
Casa Sfatului a găzduit vreme de secole Primăria Braşovului FOTO Ioan Buciumar

Situat în centrul ţării, Braşovul le oferă turiştilor imagini spectaculoase de pe Tâmpa sau de pe dealurile înalte din împrejurimi. Nici măcar nu este nevoie să mergi în Poiana Braşov pentru a fi în mijlocul naturii, istoriei şi arhitecturii

Tumultul vieţii din marile oraşe ne-a făcut pe cei care locuim în astfel de aglomerări urbane să ne alegem ca destinaţii turistice pentru vacanţă sau chiar pentru weekend locuri cât mai liniştite, în natură, departe de zgomotul produs de zecile de mii de oameni aflaţi la un moment dat în centrul unui oraş. 

Cu toate acestea, Braşovul se bucură de mulţi turişti, iar Centrul Istoric al oraşului le oferă acestora experienţe diverse, de la clădiri sau construcţii medievale extrem de interesante, până la locuri în natură la care puţini s-ar gândi că se află chiar în centrul unui oraş. 

În primul rând, oraşul actual este construit în jurul Muntelui Tâmpa. Ca atare, Braşovul are un munte situat în chiar centrul său, iar amatorii de drumeţii pot urca până la vârf, mai ales că există mai multe trasee turistice, de dificultăţi diferite. 

Mai mult, pentru cei care fac parte din categoria celor mai comozi există şi varianta telecabinei, care are avantajul unor privelişti minunate ale oraşului, de la diverse altitudini. Braşovul este situat la 535 de metri faţă de nivelul mării, în timp Vârful Tâmpa este la 960 de metri, astfel că diferenţa de nivel este de peste 400 de metri, de unde şi imaginile spectaculoase. 

La coborârea de pe munte ajungem pe Aleea de sub Tâmpa, unul din locurile de promenadă preferate ale braşovenilor. Nu numai aerul curat de la marginea pădurii situate la baza muntelui, dar şi vederea asupra celei mai frecventate zone a oraşului sunt motivele pentru care orice vizitator al oraşului trebuie să treacă pe aici. 

Zidurile Cetăţii despart Aleea de sub Tâmpa de oraş, cu câteva dintre celebrele bastioane ale oraşului. În funcţie de meşteşugul cu care se ocupau, breslele braşovenilor aveau câte un bastion, unde se întâlneau. Cel mai celebru şi mai mare este Bastionul Ţesătorilor, situat la limita Bazei Sportive Olimpia, despre care Ion Ţiriac, crescut la doar o sută de metri de aici, spune şi acum că nu există în Europa o bază sportivă amplasată într-o zonă mai frumoasă.

În drumul spre Centru se poate alege varianta traversării pe Strada Sforii, a treia cea mai îngustă stradă din Europa, cu o lăţime care variază între 1,1 şi 1,35 metri. Strada Sforii are o lungime de 80 de metri şi face legătura între două străzi paralele din zonă. 

La doar câţiva paşi de Strada Sforii se află Poarta Şchei şi Poarta Ecaterinei, două dintre porţile vechiului oraş, care îi ţineau departe pe români de saşii car elocuiau în cetate. Dacă poarta Ecaterinei a rămas doar un monument, Poarta Şchei este folosită şi astăzi ca pasaj între cele două zone ale Braşovului, Şchei şi Centrul Istoric (Cetatea).

La câteva sute de metri de cele două se află Piaţa Sfatului, unde avem Casa Sfatului (fostă primărie a oraşului timp de secole), celebra Biserică Neagră şi Liceul Johannes Honterus, cel mai vechi liceu de pe teritoriul României, care se apropie de 500 de ani de la prima generaţie care a trecut porţile şcolii, în 1541. Casa Sfatului găzduieşte Muzeul Judeţean de Istorie, în timp ce Biserica Neagră (iniţial, Biserica Sfânta Maria), are şi astăzi aceeaşi funcţie, chiar dacă este, în acelaşi timp, şi muzeu. 

Dacă ne întoarcem puţin către Poarta Şchei, pe strada Mureşenilor, ajungem la Strada După Ziduri. Pârâul Graft este parţial descoperit aici, un mal al său are trotuar, iar celălalt este lăsat sălbatic. Mergând în aval, ajungem şi la Catacombele Braşovului, transformate, recent, în muzeu al noilor arte, o altă atracţie, în special pentru generaţiile tinere. Tot de pe această stradă putem urca la Turnul Alb şi Turnul Negru, două dintre turnurile de apărare ale oraşului, în perioada medievală. 

Strada După Ziduri se termină în Livada Poştei, de unde se poate traversa şi apoi urca spre Cetăţuie. Aici a avut loc deschiderea unei ediţii a celebrului festival Cerbul de Aur, dar, din păcate, în această perioadă cetăţuia nu are un statut juridic clar, astfel că nu poate fi vizitată.

Din întreg oraşul se vede Muntele Tâmpa, pe care tronează litere uriaşe care alcătuiesc numele oraşului. Acestea se văd din partea sudică a Braşovului şi sunt luminate în fiecare seară. Atunci când sunt evenimente deosebite, literele sunt luminate cu anumite culori: de 1 Decembrie, întotdeauna se poate citi „Braşov” colorat în roşu, galben şi albastru, de ziua Italiei, culorile au fost roşu, alb şi verde, de Crăciun am avut doar alb şi roşu, culorile lui Moş Crăciun, iar de Ziua prevenirii cancerului la sân, literele au fost colorate în roz. 

Nu în cele din urmă, cei care trec prin Centrul Istoric al oraşului pot admira arhitectura clădirilor, una asemănătoare, de exemplu, cu cea din zona centrală a Vienei. În aceste condiţii, iarna şi, în special, vara, până a declanşarea pandemiei, localnicii cu greu mai găseau un loc pe terasele din centrul oraşului, de pe celebra stradă Republicii sau de pe străzile adiacente.

Vă mai recomandăm: 

Urşii atacă în tot mai multe locuri din partea de est a Transilvaniei. Un bărbat a fost rănit în weekend

Computer tomograf unic în România, într-un spital veterinar. Poate scana şi animale foarte mici, cât un şoricel 

Mai multe - Braşov

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite