De ce este rentabil să creşti bivoli în România. Antreprenor indian la Braşov: „Laptele se vinde cu 2,4 lei litrul“
0
Indianul Krishan George a renunţat la meseria de economist în ţara sa, a venit în România pentru o carieră de succes în consultanţă, dar în final a preferat viaţa simplă de la ţară, în judeţul Braşov. Şi-a făcut o fermă de bivoli pe care îi creşte cât mai sănătos cu putinţă.
Krishan George (49 de ani) a venit prima dată în România în 1992. Este economist de meserie şi a fost cooptat în calitate de consultant de Ministerul Agriculturii. „Am lucrat doi ani atunci în România, am oferit consultanţă cu privire la privatizări, TVA şi accize. Am făcut studii de piaţă pentru firmele mari care se lansau atunci în România, unde piaţa era practic nouă“ povesteşte Krishan George.
Călare pe dealulrile Transilvaniei
S-a îndrăgostit rapid de România şi a decis să rămână şi să investească aici. A avut mai întâi o firmă de publicitate, apoi o fabrică de ambalaje, dar şi afaceri în străinătate. În 2000 şi-a deschis un restaurant în Bucureşti, iar România a devenit pentru el ţara de adopţie.
Adevărata aventură avea să înceapă în 2007, când, alături de un prieten, a cutreierat călare dealurile Transilvaniei. Aşa a ajuns şi în comuna Caţa, judeţul Braşov, care este de atunci casa lui. „Mie îmi plac foarte mult caii şi, în timp ce mă plimbam cu un prieten şi admiram peisajul, am văzut o fermă părăsită, de fapt, fostul CAP din localitate. Atunci, prietenul meu mi-a spus că este de vânzare şi mi-a propus să particip la licitaţie. Am spus că vreau şi, după trei luni de la această discuţie, m-a anunţat că am reuşit să cumpăr ferma“, îşi aminteşte indianul.
Entuziasmat, Krishan George a plecat rapid la Caţa pentru a-şi lua în primire ferma. Când a ajuns acolo, s-a lovit de realitatea românească. „Când am ajuns acolo am rămas şocat. Nu mai era nimic, dispăruse tot: de la pereţi la acoperiş, tot. Fostul CAP fusese dărâmat pentru a se lua fier-betonul din construcţie. Nu era apă, nu era curent, nu era nimic. Aşa că am luat-o de la zero.“
S-a apucat imediat de treabă, a ridicat un grajd, a împrejmuit terenul, şi-a cumpărat utilaje şi şi-a ridicat şi o casă de locuit. A construit totul din materiale ecologice şi mult mai ieftine decât cele clasice: paie şi lut. A fost surprins să afle că oamenii din zonă nu făceau acelaşi lucru: „Am observat că oamenii, dacă au ceva bani, imediat pun acoperişuri din tablă şi termopane, deşi au aici tot ce le trebuie. Eu am paie la discreţie, am lut... De ce să folosesc altceva? Nu trebuie să luăm modelul occidental, unde tradiţia s-a pierdut. Trebuie să conservăm ce avem“.
De ce bivoli şi nu vaci?
Odată ferma reclădită, lui Krishan George nu i-a trebuit prea mult timp ca să se decidă ce animale să crească. A văzut că şi în România se cresc bivoli, aşa că hotărârea a venit pe loc.„Bivolul este un animal nobil şi noi avem foarte mulţi în India. Am rămas surprins să văd că există şi aici. Singura diferenţă este că bivolii din România au păr, la noi în India nu au. Am ales bivolii şi am început cu 30 de bucăţi. Nu am ales să cresc vaci, pentru că preţul unui litru de lapte este ridicol, 60 de bani, mai puţin decât apa. Bivolii dau mai puţin lapte, dar este de calitate mai bună şi se vinde cu 2,4 lei litrul“, subliniază indianul. În timp, ferma s-a dezvoltat, iar acum numără 180 de bivoli.
Pe lângă lapte, Krishan George vinde şi carne. Totul este bio, spune fermierul, şi supraveghează chiar el procesul de producţie. „Bivolii mei mănâncă doar lucernă şi fân, nu sunt de acord cu concentratele. Prefer să supraveghez totul – de la iarbă la farfurie, cum spun eu. Pe lângă producţia de lapte, facem şi burgeri din carnea mai slabă, iar din cea mai grasă – salam şi cârnaţi. Le procesez la o fabrică din Bucureşti şi merg chiar eu să supraveghez totul. Le vând apoi în diverse magazine şi în restaurantul meu“, mai spune Krishan George.
„Trăim din subvenţii cum se spune“
De profit nici nu se poate vorbi deocamdată, dar indianul de la Caţa este fericit că este liber şi face ce îi place. „Trăim din subvenţii, cum se spune, nu se poate pune problema momentan de profit. În ultimii ani constat că România s-a schimbat. Nu există viziune pentru viitor, preferăm să distrugem în loc să clădim. Luăm tot ce nu a funcţionat în Occident. Dacă nu avem respect faţă de natură, dacă nu avem păduri, viitorul nu sună prea bine. Luăm tot din import, deşi avem teren şi putem cultiva chiar noi. Am încercat să-i conving pe oamenii din zonă să crească bivoli, să investească şi să dezvoltăm zona. Îmi pare rău că se pierde tradiţia. Eu sunt mândru că sunt aici şi că fac ceea ce fac. Cred că ar trebui să ne orientăm mult mai mult spre agricultură, să şi producem, nu doar să consumăm“, consideră antreprenorul indian.
Ajutat de voluntari străini
Ferma indianului este şi una multiculturală şi ne face reclamă peste hotare. La ferma de bivoli de la Caţa vin în fiecare an voluntari străini: din SUA, din Chile, dar şi din Europa. „Eu am acum la fermă cinci angajaţi permaneţi români. Am încercat să mai aduc, dar nu am găsit. Nu au vrut să muncească. Aşa s-a născut proiectul cu voluntarii. Vin din toate colţurile lumii. Eu le ofer cazare şi masă, iar ei mă ajută cu treburile la fermă. Sunt foarte entuziasmaţi că învaţă lucruri noi, că stau în natură, sunt încântaţi de viaţa la ţară. Vara am şi o tabără de copii din America. Le pun cort, iar ei se gospodăresc singuri. Îşi fac mâncare, îşi spală vasele, îşi fac curat. Este un exerciţiu excelent de independenţă. Seara, stăm la foc de tabără şi cântăm. Eu sunt un mare pasionat de chitară. Vreau să fac aici un centru cultural pentru români şi străini în care să ne prezentăm tradiţiile, să promovăm artiştii locali.“ ;
Studiază plantele medicinale
Pe lângă ferma de bivoli, indianul Krishan George are şi o grădină de legume ecologice pentru consumul propriu şi 80 de stupi de albine din care face miere medicinală. În plus, pregăteşte chiar un studiu despre plantele medicinale. „Vreau să cultiv plante medicinale şi să observ pe care le polenizează albinele şi pe care le mănâncă bivolii. Animalele sunt cel mai bun test, deoarece ele ştiu mai bine decât noi ce este bun pentru ele“, mai spune indianul.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
