Sigiliul fiului lui Ştefan cel Mare, pentru un sat din Vaslui. Domnitorul Bogdan al III-lea pecetluia astfel soarta Hălmăjeştiului

Serviciul Judeţean Brăila al Arhivelor Naţionale din Brăila deține un document unic cu sigiliul lui Bogdan al III-lea, fiului domnitorului Ştefan cel Mare. Acesta este din anul 1505 și este scris pe pergament.

Sigiliul fiului lui Ştefan cel Mare FOTO: Serviciul Judeţean Brăila al Arhivelor Naţionale

Potrivit reprezentanților Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale din Brăila, documentul a intrat în posesia instituţiei în urmă cu peste trei decenii şi poartă pecetea domnitorului Moldovei, imprimată în ceară roşie, cu şnur de mătase. Este în limba slavonă, pătat și puțin rupt, potrivit observațiilor făcute de specialiștii de la Arhivele Naționale. 

Prin acest document de la 1505, Bogdan al III-lea, domnul Moldovei (1504-1517), hotărăște cumpărarea satului Hălmăjeşti de către Mircea Ezereanu şi surorile sale, Grigorea şi Maruşca. 

„Cartea lui Bogdan al III-lea, domn al Moldovei, prin care se întărește cumpărarea satului Hălmăjești pe Tutova, de către Mircea Erezeanu și surorile sale, plătit cu 50 de zloți tătărești lui lui Zora, în fața domnului”, este scris în documentele Arhivelor Naţionale din Brăila.

Județul Tutova a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Moldova. Reședința județului era orașul Bârlad, actualmente municipiu în județul Vaslui.

Cine a fost Bogdan al III-lea

Potrivit Wikipedia, Bogdan al III-lea cel Orb (9 martie 1479, Huși, Vaslui, România- 20 aprilie 1517) a fost domn al Moldovei între 2 iulie 1504 și 20 aprilie 1517. Este fiul lui Ștefan cel Mare și al doamnei Maria Voichița, fiind asociat la domnie încă din 1497. La moartea tatălui său avea circa 25 de ani.

Document al Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale din Brăila

Lui Bogdan al III-lea i s-a atribuit cea mai cunoscută poreclă a sa - de Orbu - datorită lui Grigore Ureche (abia în secolul al XVII-lea). Acesta, în letopisețul său, îl numește Bogdan Vodă cel Orb și Grozav (în sensul de groaznic la înfățișare sau grozav, extraordinar în timpul luptelor). El își pierduse un ochi, posibil în urma bătăliei de la Codrii Cosminului din 1497. 

Grigore Ureche s-a folosit de informații polone subiective (exagerarea defectului avut de voievodul român era folosită de regele Poloniei drept pretext pentru anularea logodnei dintre sora sa și Bogdan al III-lea). Teoria legată de sluțenia lui Bogdan al III-lea este anulată și de imaginile sale de pe frescele din bisericile Sfântul Ilie din Suceava și Sfântul Nicolae din Dorohoi, de la Mănăstirea Dobrovăț sau Mănăstirea Putna.