FOTO: Contemporan cu Sadoveanu, supravieţuitor al foametei din 1933: „Vom mânca terci şi vom umbla desculţi”
0
EXCLUSIV Contemporan cu Sadoveanu, profesorul de economie Gheorghe Gorincu îşi aminteşte de foametea din copilărie şi compară criza de azi cu aceea din 1933. Pe 9 noiembrie, Gheorghe Gorincu a împlinit 86 de ani şi chiar dacă a văzut multe la viaţa lui, încă se lasă cutremurat de grozăviile de azi şi parcă le simte în condei pe acelea de mâine.
E un economist convins, înnăscut, care a editat sute de cărţi de specialitate, a gândit şi a simţit ca un contabil, dar s-a lăsat uimit de metaforă şi a gustat, din plin, din poezia cuvintelor.


Moldovean-sadea, din Fălticeni, l-a cunoscut pe Sadoveanu - „avea casă în centru, era falnic şi respectuos, purta o pălărie mare neagră" - a scris şi s-a desfătat cu vorbe despre George Călinescu, Marin Preda, Fănuş Neagu şi lista poate continua. Se declară un economist viu în cuget şi simţiri şi chiar are o opinie pertinentă despre ceea ce înseamnă criza economică din zilele noastre.

Poză cu ghete de împrumut


„Criza de acum seamănă cu aceea din 1933, când mâncam terci din mălai, apă şi zahăr, umblam desculţ la şcoală şi împrumutam ghetele de la verişoara mea - pe care oricum o strângeau, că le avea şi ea tot din pomană - ca să facem poze cu clasa. Eram în clasa a doua şi n-am crezut vreodată că vom depăşi foametea de atunci. Nici acum nu suntem departe. Nu este exclus ca peste vreun an să umblăm desculţi şi să mâncăm terci. Atunci, criza ne-a surprins pe toţi. A început cu neplata salariilor şi cu şomeri, mulţi şomeri", spune Gorincu, ducându-şi agale arătătorul spre tâmplă, pentru a căuta, parcă, amintiri.


Dar numai ele rele par să se adune. „Revoluţia din 1989 m-a prins la coadă la gaz. Când s-a dat vestea, toţi pensionarii au fugit. Dar eu am stat calm şi mi-am luat gaz. Ştiam că vor urma multe zile în care voi avea nevoie de gaz. Şi aşa a fost", ne mărturiseşte Gorincu.


Profesorul de economie, fost director al liceului de profil din oraş, preşedinte al unei edituri de specialitate şi fondator al unei ONG cu numele regretatei sale doamne - Florica Gorincu, ONG care sprijină financiar copiii inteligenţi, dar cu situaţie materială precară - este nimeni altul decât omul care, în 2010, a avut energia necesară să lanseze „Itinerar sentimental Fălticeni-Brăila", o poveste cu şi despre 25 de personalităţi marcante ale lumii literar-artistice din România, oameni pe care i-a cunoscut sau în vremea cărora a trăit.



Miercuri, de ziua lui, profesorul părea mai abătut ca niciodată. Răspundea maşinal la telefon, primea musafiri şi, suprinzător, îşi pusese acelaşi halat de casă din saten albastru. „Ziua asta îmi aminteşte că, anul trecut, pe vremea asta lansam cartea, împreună cu soţia mea, «Doamna mea». Ea acum nu mai este. Iar cartea mi-a rămas ca şi cadou scump, de suflet", spune profesorul.


