De la militărie la acrobație. Fostul aerodrom militar de la Ianca devine centru pentru sporturile aeronautice

Aerodromul din Ianca, cândva un important punct strategic pe harta militară a României, datorită avioanelor supersonice, va fi reabilitat și va fi transformat într-un centru pentru sporturile aeronautice.

Aeroportul Ianca a ajuns o ruină FOTO: Primăria Ianca

În toamna lui 2009, obiectivul militar a trecut din administrarea MapN, în administrarea Consiliul Judeţean, cu intenţia de a-l transforma într-un aeroport civil. După mai bine de un deceniu, fosta unitate militară va avea, în sfârşit, o întrebuinţare. Guvernul României a solicitat, pe 2 februarie 2023, Consiliului Judeţean Brăila să aprobe o hotărâre prin care să treacă din domeniul public al judeţului Brăila în cel al statului și să fie preluat, ulterior, de Aeroclubul României.

Proiectul de reabilitare a fost scos recent la licitatie de Aeroclubul României și prevede atât modernizarea pistei, cât și reabilitarea hangarelor și anexelor. Astfel, aerodromul din Ianca va deveni Aeroclub Teritorial Brăila, iar tinerii vor avea ocazia să practice gratuit sporturi aeronautice. Valoarea contractului este de circa 12,5 milioane lei. 

Aerodromul Ianca, punct strategic pe harta militară a României datorită avioanelor supersonice

Începuturile aviaţiei militare la Ianca datează încă din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, mai exact din anul 1941. Atunci a fost dislocată o escadrilă ce efectua misiuni de sprijinire a forţelor terestre pentru eliberarea Basarabiei şi mai bine de şase decenii a reprezentat emblema şi mândria acestei comunităţi ,contribuind la dezvoltarea sa economică. 

A fost o perioadă când Aeroportul Militar de la Ianca era cea mai modernă bază militară de aviație din România, aici aflându-se 90 de avioane „MIG” – 15 din Divizia 3 „Aviaţie Vânătoare”.

De pe site-ul Primăriei Ianca aflăm că, iniţial, aerodromul folosea o pistă naturală (islazul comunei) şi a activat în toată perioada războiului. Când acesta a luat sfârşit, odată cu instaurarea regimului comunist şi prezenţa trupelor sovietice în ţară, aviaţia, ca de altfel întreaga armată, a suferit modificări şi transformări.

„Astfel, printr-un Ordin strict secret din 28 martie 1951, a luat fiinţă Divizia 3 Aviaţie Vânătoare, ce avea în componenţă Regimentele 11,12, şi 14, care au fost dislocate pe Aerodromul din Ianca. În paralel cu aducerea de tehnică militară sovietică, s-a trecut la amenajarea aerodromului, construcţia unei piste betonate, a punctelor de comandă şi observaţie, a hangarelor pentru avioane, cât şi a utilităţilor de cazarmare. 

În aceeaşi lună, Divizia a fost înzestrată cu primele 6 avioane reactive YAK-23 şi un avion reactiv de şcoală tip YAK-17, dintr-un total necesar de 90 de avioane. Aparatele au fost montate şi încercate în aer de tehnicieni şi piloţi sovietici, ulterior trecându-se şi la pregătirea piloţilor români. Maiorul Răican Aurel, comandantul Regimentului 14, rămâne în istorie ca pilotul primului zbor al aviaţiei reactive”, se arată într-o prezentare „Ianca, între trecut, prezent şi viitor”, de pe site-ul Primăriei Ianca.

În ultimele trei decenii, aerodromul militar de la Ianca a ajuns o ruină. Doar o pistă betonată, două hangare şi o clădire în paragină mai amintesc de faptul că, pe vremuri, locul reprezenta un punct strategic pe harta militară a României.