Cum au ajuns evreii pe teritoriul României. Ar fi trăit alături de daci şi i-ar fi ajutat cu bani pe voievozii români să primească tronul de la turci

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Familie evreiască din România de la începutul secolului XX FOTO Adevărul
Familie evreiască din România de la începutul secolului XX FOTO Adevărul

Specialiştii arată că prezenţa evreilor pe teritoriul României poate fi atestată încă din timpul cuceririi romane a Daciei. Totodată, evreii sunt prezenţi în Principatele Române încă din timpurile voievodale, fiind importanţi în special pentru domnitorii care-şi cumpărau tronul de la sultan.

Până în anul 1945, în Regatul României trăiau peste 350.000 de evrei. Practic România era a doua ţară europeană ca număr de evrei. Era o comunitate prosperă mai ales în zona Moldovei şi era formată în special din intelectuali, meseriaşi şi negustori. În jurul acestei minorităţi, poate cea mai importantă şi numeroasă în perioada interbelică s-au născut controverse. 

Pe de o parte evreii au fost ţinta atacurilor antisemite, fiind priviţi de o parte a societăţii româneşti ca invadatori şi un pericol pentru naţiunea română, iar de cealaltă parte ca un factor de progres prin aportul intelectual şi financiar. Deşi „chestiunea evreiască“ din perioada interbelică s-a născut târziu, istoria acestei etnii pe teritoriul României este poate la fel de veche ca formarea poporului român.  

Evreii chemaţi de Decebal?

Originea comunităţilor evreieşti pe teritoriul actual al României este învăluită de legendă. Conform unor versiuni, evreii ar fi sosit înaintea romanilor pe teritoriul Daciei la chemarea lui Decebal. Mai precis după distrugerea celui de-al doilea Templu, evreii, în special adversarii romanilor, au fost chemaţi de regele dac. În special ar fi fost folosiţi pentru dezvoltarea mineritului fiind avansate şi opinii conform cărora localităţi precum Tălmaciu, Beclean sau Aiud ar avea denumiri de origine evreiască. Nu există niciun izvor care să confirme, însă, aceste poveşti. Ele sunt considerate de specialişti simple fantezii şi supoziţii care nu au acoperire din punct de vedere documentar.

Făcând comerţ şi colonizând Dacia

Evreii au sosit prima dată pe teritoriul României odată cu legiunile romane. Este o afirmaţie care poate fi susţinută din punct de vedre arheologic. Mai precis datorită descoperirilor de obiecte şi monezi din mediul iudaic în Dacia Romană. Pentru specialişti este şi normal, având în vedere faptul că Iudeea era provincie romană. Totodată C.C. Petolescu arată prin intermediul unor studii că prezenţa evreilor poate fi atestată şi prin inscripţiile cu divinităţi rămase din perioada Daciei Romane. Astfel el bănuie, fără a fi însă sigur, că cele trei dedicaţii unui ”Theos Hypsistos” de la Ulpia Traiana Sarmisegetusa sau dedicaţia de la Apulum ar avea legătură cu o comunitate evreiască stabilită în Dacia Romană. Există totodată nume de evrei romanizaţi, precum Barsimsus, fiul lui Calisthensis, soldat în cohorta I Vindelicorum. 

Astfel, conform unor specialişti, evreii au ajuns în Dacia în primul rând odată cu legiunile ca şi militari, sau coloni. ”Colonizarea provinciei sub împăratul Traian a fost, fără îndoială, prima şi cea mai importantă cale pentru evrei de a ajunge în Dacia, nu numai din Palestina (Iudeea), dar mai ales din provinciile dunărene şi vest-balcanice”, scrie Nicolae Gudea în ”Evreii în provinciile dacice. 106-275 pCH”, studiu apărut în „Ephemeris Napocensis”. 

Apoi au fost negustorii, o activitatea preferată de populaţiile evreieşti. ”Interesele economice generale sau individuale (comerţ, meşteşuguri) au putut determina (şi în mod sigur au determinat) mişcarea liberă a unor indivizi şi au constituit o a doua modalitate. Acest interes a fost permanent şi foarte strâns legat de de starea economică înfloritoare a provinciilor dacice. Iuditha Winkler, care s-a ocupat de legăturile comerciale ale provinciilor dacice cu lumea romană, legături ilustrate de prezenţa monedelor unor oraşe autonome în circulaţia monetară a provinciilor dacice, a dat o listă provenind din oraşe din Asia Mică şi Siria, dintre care unele chiar de pe coasta provinciei Iudeea”, arată Nicolae Gudea.

Răsculaţii Iudeei refugiaţi în Dacia

Totodată se presupune că un val de evrei a sosit în Dacia Romană după o răscoală anti-romană. Practic în provincia Dacia au venit răsculaţii din Iudeea expulzaţi din respectiva provincie. Mai precis este vorba de revolta lui Simon Bar Kokhba din perioada 132-136 d HR soldată cu violente confruntări cu legiunile romane. ”Această posibilitate poate fi sprijinită de prezenţa în provinciile dacice a monedelor emise de insurgenţi, care, neputând fi folosite în tranzacţii, reprezentau doar un simbol al luptei lor, un simbol am putea spune „naţional“ chiar, şi puteau fi păstrate, în mod teoretic mai ales, dacă nu şi practic, numai de evrei”, preciza Nicolae Gudea în acelaşi studiu. Cu alte cuvinte prinmele comunităţii evreieşti din Dacia erau formate din coloni şi militari iudei dar şi din zeloţi insurgenţi expulzaţi din provincia lor de baştină. La toţi aceştia se adăugau negustorii. 

Voievozi români înscăunaţi cu creditori evrei

Specialiştii arată că dovezile existenţei evreilor pe teritoriul actual al României dispar după retragerea aureliană. Practic în perioada migraţiilor este greu de spus dacă evreii au continuat să mai locuiască în Dacia. Nu mai există nicio dovadă a prezenţei lor. Evreii încep să fie atestaţi din nou în Evul Mediu românesc. Mai precis încep să apară în documente începând cu secolul al XIV-lea, atunci când Roman I Muşat întemeia oraşul Roman şi îi scutea pe evrei de serviciul militar contra unei compensaţii băneşti. Apoi documentele de secol XVI abundă în menţiuni cu privire la stabilirea evreilor pe teritoriul Principatelor Române. Astfel sunt menţionaţi medici şi negustori evrei în Suceava, Bucureşti şi alte oraşe ale Moldovei şi Ţării Româneşti. Moldova era preferată mai ales datorită tolerenţei etnice şi religioase din această zonă în Evul Mediu. 

Specialiştii arată că în Principatele Române au venit două tipuri de evrei pe două filiere diferite. Astfel prima dată, fugind de pogromurile şi persecuţiile din Ucraina, au ajuns în Moldova evrei aşkenazi vorbitori de idiş. Au urmat apoi evreii sefarzi din Imperiul Otoman, negustori bogaţi cu importante legături la Istambul. ”Evreii au venit în această zonă (n.r. a Principatelor Române) din vest (Germania, Boemia, Ungaria), nord (Polonia) şi sud (Imperiul Otoman, unde sefarzi alungaţi din Spania au găsit în Ţările Române un rai al toleranţei)”, arată profesorul doctor Ladislau Gyemant într-un articol, ”The Romanian Jewry: Historical Destiny, Tolerance, Integration, Marginalisation”. Mulţi dintre aceşti evrei au ales inclusiv drumul Transilvaniei, o zonă tolerantă şi mai bogată decât Ţara Românească şi Moldova. 

Aşezarea evreilor a fost tolerată şi chiar facilitată de voievozii care doreau să dezvolte economic târgurile prin intermediul negustorilor evrei. Totodată o parte a acestora erau şi buni meseriaşi sau medici. Inclusiv Ştefan cel Mare a beneficiat de serviciile unui medic evreu. În perioada în care domnitorii români depindeau de favorurile curţii otomane şi atunci când tronul Moldovei sau al Ţării Româneşti era cumpărat cu bani grei de la Înalta Poartă, evreii erau cei mai căutaţi oameni. În special creditorii. Cu banii evreilor bogaţi, mulţi domnitori au reuşit să ajungă pe tron.

”A doua componentă importantă a activităţii economice evreieşti a fost aceea a aprovizionării cu credite necesare atât conducătorilor, dar şi comunităţile rurale şi urbane. O parte a celor care doreau tronul obţineau nominalizarea după ce apelau la serviciile creditorilor evrei influenţi în capitala otomană”, scrie în acelaşi material Ladislau Gyemant. Iar cel mai bun exemplu este Joseph Nassi, ducele de Naxos, favoritul şi sfetnicul sultanului, cel care i-a ajutat să obţină tronul pe Alexandru Lăpuşneanu şi Ioan Vodă cel Cumplit. Acestea sunt momentele prin care evreii pătrund pe teritoriul României de astăzi. Comunităţile evreieşti se vor înmulţi în secolele XVIII şi XIX, cu valuri de migraţie din Galiţia, dar şi alte zone ale Europei. 

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele ştiri:

Un ministru israelian îşi îndeamnă conaţionalii să părăsească Franţa

Femeile „fatale” din anii 1940, urmărite de Poliţia secretă: refugiata bănuită că ajută evreii şi „prostituata - spion”

Botoşani

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite