O bistriţeancă, masterandă în industria luxului. A studiat la Sorbona, a fost felicitată de prinţul Albert de Monaco şi acum îşi construieşte propriul brand

0
0

Elena Kuji (24 de ani) se numără printre tinerii sclipitori pe care i-a dat şcoala românească: a luat 10 la Bac, a absolvit facultatea în Italia şi a fost şefă de promoţie la terminarea unui masterat în managementul luxului, la Monaco. Acum s-a întors în ţară şi îşi construieşte propriul brand.

Elena Kuji este din Bistriţa-Năsăud, are 24 de ani şi se poate mândri cu performanţe greu de egalat în ceea ce priveşte învăţătura. Pe tot parcursul şcolii a fost un elev model, cu rezultate foarte bune la olimpiadele de Limba Română, Istorie si Filosofie la care a participat. În 2010, la Bacalaureat, Elena Kuji a obţinut 10 pe linie, notă care i-a deschis orizonturile când a venit vorba despre alegerea unei universităţi. A ales să studieze Limbi şi Culturi Europene cu specializare în Organizaţii şi Instituţii Internaţionale la Universitatea din Modena, Italia.

„Mi-am dorit încă din clasa a IX-a să studiez în străinătate, nu pentru că am vrut să plec din România, ci pentru că mi-am dorit să învăţ limbi străine, dar fară să urmez Facultatea de Litere. Mi s-a confirmat faptul că, în lumea în care trăim astăzi, şansa să călătoreşti şi să trăieşti în altă ţară îţi deschide alte perspective şi te ajută să dobândeşti o altă flexibilitate a minţii“, spune Elena despre motivaţia de a studia în afara ţării.

În anul al II-lea de facultate, Elena a primit o bursă la Sorbona, în Paris, unde a urmat aceeaşi specializare. Încă din anul II de facultate au început să i se contureze planurile şi să o intereseze industria luxului. După o cercetare în amănunt, a decis să urmeze un masterat în acest domeniu, la universitatea de specialitate cel mai bine cotată şi cu cel mai vechi program pe industria luxului – Universitatea Internaţională din Monaco.

Drumul de la diplomaţie culturală la industria luxului nu a fost unul atât de complicat. „Cred că toată lumea consideră industria luxului un domeniu interesant, iar pentru mine a fost dintotdeauna aşa, mai ales pentru faptul că este o arie în care simţul esteticului dictează, iar pe mine m-a fascinat asta mereu. Am vrut să fac diplomaţie, dar ulterior mi-am dat seama că pot să am un impact social mult mai puternic făcând acest masterat si am găsit cu mai multă uşurinţă o aplicare concretă a abilităţilor şi cunoştinţelor mele“, spune Elena.

image

Tânăra adaugă că pasiunile şi abilităţile ei s-au potrivit de minune cu ce a învăţat la masteratul din Monaco. „Iubirea mea pentru poveste şi pentru scrierea creativă, pe care le-am descoperit şi cultivat în anii de şcoală în România, se potriveau ca o mănuşă, pentru că industria luxului este mai mult o poveste decât un produs. Pasiunea mea pentru istorie era permanent reactivată când studiam evoluţia caselor de lux de renume mondial, iar limbile străine vorbite m-au ajutat să înţeleg mai uşor consumatorii şi industria. Luxul este de fapt o diplomaţie a produsului, iar abilităţile mele s-au îmbinat foarte bine cu această industrie şi din aceste motive am decis să studiez la Monaco. Până acum, se dovedeşte a fi fost decizia corectă“, adaugă Elena Kuji.

COLEGĂ CU CEI MAI BOGAŢI PĂMÂNTENI

La Universitatea Internaţională din Monaco, unde a urmat masteratul „Bunuri şi servicii de lux“,  bistriţeanca a încercat să asimileze toată informaţia care i-a fost pusă la dispoziţie de către profesori, adevăraţi profesionişti care activează în marile companii de lux ale lumii. Deşi a crezut că va avea parte doar de colegi privilegiaţi financiar prea puţin interesaţi de şcoală, tânăra spune că aceştia s-au dovedit a fi chiar foarte talentaţi, determinaţi şi muncitori, deşi majoritatea proveneau din familii înstărite din întreaga lume.

SURPRINSĂ CU TITLUL DE ŞEFĂ DE PROMOŢIE

Hotărârea de a profita la maximum de şansa de a studia în cadrul celui mai renumit program academic de management al luxului din lume a dus şi la o performanţă remarcabilă. La ceremonia de absolvire, Elena a fost anunţată că este şefă de promoţie, cea mai bună dintre toţi cei care au terminat acest masterat în anul 2015. Anunţul a venit abia pe scenă, asta pentru că universitatea are o politică de confidenţialitate foarte bine pusă la punct, astfel că studenţii nu cunosc notele colegilor lor.

„A fost chiar o încununare a muncii mele din toţi anii de şcoală, aşa am simţit-o şi am fost foarte încântată să aflu rezultatul, pentru că l-am descoperit şi eu pe scenă, la festivitatea de premiere. A fost o surpriză îmbucurătoare. Cum am reuşit? Nu există o reţetă anume: am muncit mult, am investit pasiune şi am încercat să acumulez cunoştinţe cât mai diversificate. Aşa cred că am reuşit, fără niciun alt fel de secret“, explică Elena.

image

FELICITATĂ DE PRINŢUL ALBERT DE MONACO

Surpriza a fost şi mai mare atunci când tânăra a primit o diplomă şi a fost rugată să susţină un discurs în faţa celor peste 1.500 de oameni din sală şi în faţa prinţului Albert de Monaco, prezent şi el la ceremonie.

„Prinţul Albert al II-lea de Monaco a participat la ceremonia noastră de absolvire, a urcat pe scenă, mi-a strâns mâna şi mi-a adresat nişte cuvinte foarte frumoase în engleză. M-a felicitat pentru discurs şi pentru rezultat. Am fost flatată şi încântată, va rămâne o poveste frumoasă pentru nepoţi şi strănepoţi“, povesteşte bistriţeanca.



Până să finalizeze masteratul, bistriţeanca a avut ocazia să muncească atât în România, în domeniul luxului, la SCH Grand, care administrează şi hotelul de cinci stele JW Marriott din Bucureşti, cât şi în Londra, la Paul Smith, brandul unuia dintre cei mai renumiţi designeri britanici, recunoscut la nivel mondial. În timpul masteratului, Elena a lucrat şi pe alte proiecte cu alte mari branduri de lux.

image

DE LA LONDRA, LA BUCUREŞTI

„Experienţa mea în industria luxului a luat contur şi după masterat, când am lucrat la sediul central al Paul Smith în Londra. Am activat în departamentul lor de marketing pe proiecte la nivel mondial. Am coordonat proiecte în New York şi în alte oraşe din Statele Unite ale Americii, în Londra, Paris şi Milano, dar şi în alte ţări din Europa şi Asia“, adaugă Elena.


Deşi CV-ul îi permitea să lucreze în orice companie mare din lume, Elena a ales să se întoarcă în ţară, unde se concentrează pe propriul brand de lux. Acesta va purta numele său de familie (Kuji) şi va valorifica îndeletnicirile româneşti: croşetat, brodat şi tricotat. Spune că întotdeauna s-a văzut antreprenoare, iar paşii i-au fost ghidaţi în acest sens.

„Îmi era foarte dor de România, după mai mult de cinci ani de studii şi experienţe profesionale în străinătate. Eu sunt foarte legată sufleteşte de ţară şi pe termen lung aici vreau «să prind rădăcini».
Mi-am dorit să mă întorc şi s-au conturat oportunităţi în acest sens. Proiectul meu se materializează şi sper că brandul Kuji va creşte frumos“, mai spune tânăra.

Brandul va fi cel mai probabil lansat la finalul acestui an, urmând ca în 2016 produsele să poată fi cumpărate. Pentru realizarea efectivă a articolelor vestimentare, Elena va lucra cu meşteri populari din întreaga ţară.

MODELUL EI ÎN VIAŢĂ: BUNICA

O influenţă destul de mare în domeniul de activitate ales de bistriţeancă l-a avut bunica acesteia, o fostă profesoară de română şi istorie din comuna Teaca.

„Bunica mea din partea tatălui, Elena Kuji, este foarte talentată şi mi-a făcut lucruri foarte frumoase de-a lungul timpului. Întotdeauna am spus că sper să pot să ajung să valorific cumva aceste îndeletniciri româneşti. Bunica mi-a insuflat perseverenţa şi dorinţa de a face lucrurile cât mai aproape de perfecţiune. Sunt născută de ziua ei şi îi port şi numele. Asta a creat o relaţie specială între noi şi a fost un model al meu de perseverenţă şi lucru făcut de calitate“, dezvăluie tânăra.

De asemenea, Elena se consideră un om perseverent şi nu talentat. Perseverenţa a fost cea care a ajutat-o să ajungă la asemenea performanţe şi nu „un talent fulgerător“, după cum ţine să sublinieze Elena Kuji.

Despre consumatorii de lux

Despre „tărâmul luxului“, Monaco, Elena spune că este un spaţiu interesant si atractiv care trebuie înţeles şi luat ca atare. Monaco este o platformă de manifestări, cu minimum două evenimente desfăşurate în fiecare zi a anului, un spaţiu mic cu o bogăţie de activităţi sociale de care nu ai parte câteodată nici în oraşele mari ale lumii.

„Şansa de a trăi în Monaco a fost o experienţă foarte fericită, mai ales pentru mine, care studiam luxul, fiindcă mergeam la şcoală, învăţam despre lux şi cum se conturează această industrie, iar când ieşeam de la universitate vedeam consumatorii de lux de toate felurile efectiv pe stradă, iar asta mi-a facilitat o mai bună înţelegere a întregii lumi a luxului şi a comportamentului consumatorilor acestei industrii“, explică Elena.

Despre milionarii întâlniţi în Monaco, bistriţeanca spune că sunt mai mult decât normali, mai ales cei maturi, înstăriţi din generaţie în generaţie, care nu vor să îşi mai arate bogăţia şi îşi trăiesc viaţa cu rafinament.

„Sunt şi milionari opulenţi, care sunt catalogaţi drept consumatori de lux emergenţi, la care se vede dorinţa de a arăta brandul pe care îl poartă sau îl conduc, deoarece stă drept dovadă a avuţiei lor. Majoritatea consumatorilor de lux pe care i-am întâlnit în Monaco sunt însă consumatori de lux maturi. E cumva o artă de a trăi în această lume a luxului, iar cei cu atâtea resurse financiare trăiesc într-adevăr la un alt nivel, dar sunt conectaţi cu realitatea, aceasta fiind, în opinia mea, cea mai mare provocare pentru consumatorii de lux veritabili“, mai spune tânăra.

Vă mai recomandăm:

O româncă îi ajută pe oamenii care fug din calea războiului. Cum arată viaţa refugiaţilor palestinieni în taberele din Iordania

Oana Borş (27 de ani), o tânără din Bistriţa-Năsăud, experimentează viaţa în Iordania. Bistriţeanca nu se relaxează în acel colţ de lume, ci a ajuns acolo printr-un program de voluntariat. Scopul ei este să ajute femeile şi copiii din taberele de refugiaţi sirieni şi palestinieni fugiţi din calea războiului.

Povestea românului Flaviu Sîmihăian, tânărul care a revoluţionat cu un soft domeniul farmaceutic al SUA

Are doar 25 de ani, iar de doi ani deţine, împreună cu un alt tânăr, propria companie în Statele Unite. IMedicare, softul creat de năsăudeanul Flaviu Sîmihăian deja este utilizat de 1000 de farmacii americane.

Cum a ajuns un român să fie ales primar în Germania

EXEMPLU Un român sadea a ajuns primar în Germania, ţară cunoscută pentru naţionalism şi pentru atitudinea rezervată faţă de străini. Printre atuurile lui Ştefan Guzu s-au numărat apropierea de comunitatea care l-a ales şi proiectele pe care le pregăteşte pentru comuna Ivenack, unde se află unii dintre cei mai bătrâni stejari din Europa.

Mai multe - Bistriţa

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite