În data de 26 mai 1919, Regina Maria, alături de Regele Ferdinand poposeau la Bistriţa, după ce au luat la pas întreaga Transilvanie, pentru a-i încuraja pe românii din Ardeal în urma incidentelor cu armata ungară.

„În ziua de 26 mai 1919, Regele şi Regina, însoţiţi de o mare suită de miniştri şi generali, fac o vizită la Bistriţa. Sunt primiţi într-un mod deosebit de înălţător de către toată intelectualitatea şi întreg poporul bistriţean în frunte cu prefectul Tripon. Participă şi năsăudenii cu plutonul de grăniceri veteran cu steagul lor ciuruit de gloanţe,” nota Victor Moldovan, unul dintre cei mai longevivi deputaţi ai judeţului, în memoriile sale, păstrate la Arhivele Naţionale, Direcţia Judeţeană Bistriţa-Năsăud.

Regina Maria a insistat ca în vizita sa prin Transilvania să poarte de fiecare dată când a avut ocazia costumul popular românesc pentru a-l promova şi a le da un exemplu doamnelor care erau tentate să „împrumute” straiele de la Paris sau din Germania.

Nici ziarele vremii  nu au ignorat vizita Reginei Maria şi a Regelui Ferdinand în Transilvania, amintindu-i pe grănicerii năsăudeni de odinioară, atunci doar nişte „moşnegi” frumoşi, care i-au înmânat Regelui drapelul ciuruit de gloanţe, care i-a însoţit în numeroase bătălii.

„Acestui colţ al Ardealului, vecin de soră cu Moldova, codrii cari se întind peste munţi i-au şoptit de atâtea ori, că şi dincolo de munţi trăiesc tot fraţi, şi şoptirea munţilor şi murmurul apelor au adus aicea acelaşi suflet de iubire de neam….Sunt convins că acest suflet va fi la fel totdeauna,” a precizat Regele Ferdinand în faţa mulţimii, care l-a întâmpinat la Bistriţa.

Şi Regina Maria vorbeşte despre vizitele sale în Transilvania în cartea „Capitole târzii din viaţa mea”. Aceasta numeşte seria de vizite din Transilvania o „călătorie de neuitat, ca un periplu în transă de la un loc la altul, un spectacol fără de sfârşit de minunate procesiuni ţărăneşti”.

În acel an Regina Maria şi Regele Ferdinand au vizitat Oradea, Carei, Baia Mare, Jibou, Dej, Bistriţa, Gherla, Cluj, Turda, Câmpeni, Abrud, Ţebea, Alba Iulia, Blaj, Copşa, Sibiu, Sălişte, Făgăraş şi Braşov.

„Pe oriunde umblam aveam parte de primiri de un pitoresc greu de descris, ţăranii se strângeau cu miile să ne  întâmpine, cele mai îndepărtate sate şi-au trimis delegaţi pentru a saluta venirea noastră. Un spectacol fără sfârşit de minunate costume populare, specific fiecărui district, pentru că România era un tărâm al costumelor populare,” descrie călătoria din Transilvania, Regina Maria.

Nu a trecut neobservat nici clopul cu pene de păun specific zonei Năsăudului, despre care Regina spunea: „în alte locuri jerbele erau parcă încoronate cu pene de păun care se răsfirau ca un halou în spatele capului”.

„Acea vizită în Transilvania, în anotimpul când natura se trezeşte la viaţă, când apar florile de primăvară şi inimile oamenilor sunt pline de recunoştinţă, rămâne un unic eveniment la care eu deseori, când viaţa e tristă şi fără ţintă, mă uit în urmă repetând vorbele poetului: „Nici măcar Dumnezeu nu poate întoarce această oră”, încheie Regina Maria relatarea despre vizita sa în Transilvania.

În acelaşi an, fiul Reginei, Carol al II-lea dezertează de pe front în plin război pentru a se căsători cu Zizi Lambrino şi drept pedeapsă este trimis în anul 1920 la Bistriţa, unde va locui în clădirea de pe strada Alexandru Odobescu, care a fost numită „casa regalităţii” şi care de curând a fost renovată şi transformată în Biblioteca Judeţeană.

Carol al II-lea (Foto: ziuaveche.ro)

Deputatul Victor Moldovan, care descrie în memoriile sale şi vizita Reginei Maria şi a Regelui Ferdinand vorbeşte şi despre perioada în care Carol al II-lea a locuit în Bistriţa. Acesta spune că dezertorul nu se ferea de societatea bistriţeană, luând parte la petreceri, competiţii sportive, petreceri, serbări şi sărbători.

Vă mai recomandăm:

FOTO VIDEO Inima Reginei Maria vine la Peleş, în decorul şi atmosfera palatului de la Balcic

FOTO Reînhumarea fiicei suveranilor României. Povestea Reginei Maria a Iugoslaviei

Regina Maria, o regină simplă, dar scumpă. Suverana nu putea rezista bijuteriilor de lux şi hainelor fastoase