Cum erau recompensaţi în trecut oaspeţii de seamă care treceau prin Bistriţa-Năsăud: cadourile scumpe nelipsite de la vizitele importante
0
Bistriţenii şi ardelenii nu erau străini de cadouri deosebite, atunci când venea vorba despre oficialităţi, nici acum câteva secole. Dacă acum se merge pe băuturi scumpe şi vechi, printre darurile care se ofereau oaspeţilor acum 250 de ani se numărau piei de animale, ţoale de lână, miere, caş şi bani.
Organizarea regimentului grăniceresc a adus în Bistriţa-Năsăud oameni de vază ai Imperiului Austriac. Înalţi functionari, comandanţi şi chiar conducătorii imperiului au vizitat Bistriţa-Năsăud.
Cultul ospitalităţii nu lipsea nici în cazul bistriţenilor, care credeau că dacă ofereau cadouri scumpe pot obţine anumite privilegii şi li se pot rezolva anumite probleme. Aşa că cadourile exotice şi ospăţul regesc nu lipseau de la nicio vizită importantă.
Aceste cadouri purtau numele de „discreţii” şi constau în cele mai multe din cazuri în piei de urs, lup, jder, vulpe, lână, caş sau miere. Istoricii locali, precum Virgil Şotropa, amintesc de vizita comandantului de corp Maximilian Broune din 1750. Comandantul a fost primit cu mare fast şi plimbat prin tot judeţul.
Acesta a vizitat Pasul Bârgăului şi „şanţurile” Rodnei, iar înainte de a pleca a fost cadorisit cu piei de râs şi 150 de galbeni. Dacă pieile de râs le-a acceptat, comandantul nu a vrut să ia şi galbenii.
Raci, smochine şi sardine, printre pretenţiile exotice ale musafirilor străini
Printre cerinţele exotice ale celor care se stabileau în zonă, în special a comandanţilor, se numărau racii, peştii, smochinele, caperele, cafeaua şi ţoalele de lână.
În 1761, a fost numit comandant general în Ardeal baronul Adolf Buccov, care a luat la pas întreg ţinutul. Magistratul bistriţean a dat ordin tuturor satelor româneşti şi săseşti să se repare drumurile. Satele săseşti erau obligate să aducă în Bistriţa alimente de tot felul, să cumpere vinuri bune şi permanent să stea gata de serviciu 74 de cai şi mai multe trăsuri.
De asemenea, magistratul a hotărât să îi dea generalului în dar 6 piei de râs şi 12 de vulpe.
Regina Isabella a Ungariei a sărăcit Cetatea Bistriţei cu vizita sa
Acestea nu sunt singurele vizite consemnate ale unor personalităţi de seamă. În 1549, Cetatea Bistriţei a fost vizitată de Regina Isabella a Ungariei, văduva lui Ioan Zapolya. Aceasta a fost însoţită de fiul său Ioan Sigismund şi de tezaurierul său.
Cheltuielile cu vizita capetelor încoronate erau suportate de către cetate, iar Regina Isabella a făcut o reală pagubă în buget cu capriciile sale. Doar cazarea şi mâncarea sa şi a alaiului ei a ajuns să coste 264 de florini, la această sumă adăugându-se şi sumele alocate cadourilor, iar acestea nu erau ieftine deloc.
„Reginei i se face cadou o cană de argint înflorat, cancelarul şi prinţul primind şi ei câte un instrument musical, cumpărate de la organistul Johannes cu 40 de florini şi o cană de 26 de florini”, precizează Emil Csallner în „Fapte memorabile din ţinutul Nösen”.
De asemenea, ceilalţi care au însoţit-o pe regină au primit şi ei linguri de argint şi piei de jder. Astfel, întreaga vizită a reginei a costat oraşul 573 de florini, o sumă destul de mare pentru acele vremuri, sumă care îţi permitea să îţi achiziţionezi o casă chiar în centrul cetăţii.
Regina nu a fost la fel de generoasă cu gazdele sale, confirmându-le totuşi preoţilor drepturile date de regii anteriori şi oferindu-le trei florini de aur la doi studenţi de pe plaiuri bistriţene, pentru călătoriile la Universitatea din Wittemberg.
Se încarcă comentariile...
