Cele mai frumoase locuri din Bistriţa-Năsăud. 5 locuri încărcate cu poveşti fabuloase pe care nu trebuie să le ratezi odată ajuns pe meleaguri bistriţene
0Cele mai frumoase locuri din Bistriţa-Năsăud. Nu există judeţ în ţara aceasta care să nu te aştepte cu locuri care ascund peisaje superbe şi poveşti fabuloase. Bistriţa-Năsăud nu face excepţie, deşi nu este pe lista judeţelor „turistice”. „Adevărul“ vă prezintă locurile pe care nu trebuie să le rataţi odată ajunşi aici.
Imaginaţia bogată a românilor, saşilor şi secuilor care convieţuiesc de secole în Bistriţa-Năsăud a dat naştere unor poveşti fabuloase, care se leagă de locuri speciale. Adevărul.ro vă ajută să descoperiţi câteva dintre aceste locuri fascinante pe care nu trebuie să le rataţi odată ajunşi în Bistriţa-Năsăud.
1. Bistriţa-Năsăud nu are una, ci zeci de „biserici negre”! Una dintre cele mai populare biserici evanghelice din Transilvania este Biserica Neagră din Braşov. Ei bine, Bistriţa-Năsăud are zeci de astfel de monumente spectaculoase care te aşteaptă aproape în fiecare sat în care au trăit saşii.
Printre bisericile săseşti cu cele mai interesante poveşti se numără cea de la Dipşa, numită „biserica scroafei”, care are o statuetă a acestui animal pe una dintre faţete. Scroafa care a fost astfel preamărită şi pusă pe biserică ar fi descoperit o căldare cu bani, galbenii fiind folosiţi pentru ridicarea acestui lăcaş de cult.
De asemenea, la fel de interesantă este Biserica Evanghelică din Bistriţa, care pe lângă faptul că adună zeci de legende, este singurul lăcaş de cult şi monument istoric din Europa care are un lift în turn şi-ţi permite să admiri oraşul de sus.
Biserica din Dumitra, cocoţată pe un deal, vine şi ea cu surprize. Este vorba despre un turn din secolul al XV-lea, folosit de către saşi în urmă cu câteva sute de ani pe post de frigider. Cuiele folosite pentru a agăţa slănina albă ca spuma laptelui pot fi văzute şi acum, deşi turnul nu mai este folosit pe post de frigider de mai bine de jumătate de secol.
Turnul Slăninilor din Dumitra (Foto: Bianca Sara)
Cele mai frumoase locuri din Bistriţa-Năsăud. Valea Vinului
2. Valea Vinului, localitatea din Parcul Naţional Munţii Rodnei care ne deschide drumul spre peisaje de neuitat şi poveşti de vis. Micuţa localitate minieră, alături Rodna, au reprezentat un pol economic destul de important în urmă cu câteva secole, asta datorită exploatărilor miniere din zonă.
Şi acum mai sunt vizibile gurile de mină, care, alături de peisajele oferite de Munţii Rodnei parcă te conving să poposeşti măcar câteva zile în zonă. Minele din aceste zone au îmbogăţit mai mulţi nobili maghiari din întreaga Transilvania şi chiar şi domnitori.
Valea Vinului este unul dintre cele mai pitoreşti localităţi din Bistriţa-Năsăud
Legenda spune că aurul a dispărut din zonă din cauza dracilor, care ar fi închis drumul spre aur principelui care folosea bogăţiile din Munţii Rodnei pentru a ridica biserici.
Cei interesaţi de cum îşi petreceau vara Rebreanu, Coşbuc, Sadoveanu şi Blaga trebuie neapărat să poposească la Casa Scriitorilor din Valea Vinului. Acesta era locul preferat al scriitorilor, care-şi găseau inspiraţia în mijlocul naturii, la doi paşi de Parcul Naţional Munţii Rodnei.
3. În căutarea zânelor care veghează asupra tărâmului apelor minerale. Un alt loc deosebit ce nu trebuie ratat în Bistriţa-Năsăud este Sângeorz-Băi. Nu trebuie ratate nici izvoarele cu apă minerală care împânzesc oraşul cu renume de staţiune.
Sângeorz-Băi figurează pe harta Imperiului Austro Ungar ca staţiune balneară încă din 1770. Proprietăţile curative ale acestor ape au atras turiştii încă din 1800. În perioada interbelică, Sângeorz-Băi a fost una dintre cele mai cunoscute şi căutate staţiuni din ţară.
Sângeorz-Băi este un mix de urban şi rural (Foto: Bianca Sara)
Legenda spune că aceste izvoare ar fi păzite de mai multe zâne, care ar fi fost zărite de mai mulţi ciobani pe Muntele Pietrosu. Se spune că un cioban chiar ar fi fost răpit de aceste zâne şi eliberat abia după patru zile.
Cele mai frumoase locuri din Bistriţa-Năsăud. Cabana Dealul Negru
4. Locul preferat pentru vânătoare al lui Ceauşescu, ascuns în pădurile din Bistriţa-Năsăud. Cei fascinaţi de perioada comunistă trebuie neapărat să poposească la cabana Dealul Negru, situată la nici jumătate de oră de mers cu maşina de Bistriţa.
Cabana de la Dealul Negru (Video: Dan Gheorghe)
Cabana este ascunsă în Munţii Călimani, în pădurea care adăposteşte efectivul cel mai mare de urşi bruni din Europa. Ceauşescu venea aici la vânătoare de câteva ori pe an şi mobiliza toată suflarea din zonă pentru a-şi asigura confortul. Se pare că la Dealul Negru a fost la vânătoare şi liderul sovietic Nikita Hruşciov.
5. Îţi punem la dispoziţie castelele, poţi să fii tu prinţesa! Nobilii maghiari au lăsat moştenire locuitorilor acestui judeţ nu mai puţin de 12 castele, unele mai impunătoare decât altele.
Printre cele mai frumoase castele se numără cel al contelui Bethlen de la Arcalia, care este înconjurat de un parc dendrologic, cu peste 150 de specii de arbori şi de plante din întreaga lume. Castelul ridicat în urmă cu mai bine de 150 de ani este şi cel mai bine păstrat dintre castelele şi conacele nobililor maghiari din Bistriţa-Năsăud.
La doi paşi de Arcalia, în localitatea Chiraleş, puteţi admira şi câteva grote „ciudate” sculptate în stâncă. Deasupra acestor stânci, în urmă cu mai bine de 50 de ani se afla un mândru castel. Grotele au fost amenajate de proprietarul acestui castel pentru somnul de veci. Comuniştii au dărâmat castelul şi au devastat grotele, care încă mai pot fi admirate.
Grotele de la Chiraleş pot fi admirate şi acum
De vizitat sunt şi castelele familiei Teleki de la Comlod şi Posmuş, care însă se află în stare avansată de degradare.
Vă mai recomandăm:
Staţiunea Sângeorz Băi este renumită pentru apele sale minerale cu proprietăţi curative. Tocmai din acest motiv, micuţul oraş din Bistriţa-Năsăud a fost asociat cu zeiţa tinereţii veşnice, Hebe, care a ajuns să dea numele apei minerale din zonă. Mai mult, în perioada interbelică, aceasta s-a dezbrăcat într-o reclamă de dragul licorii din Sângeorz Băi.
FOTO Moştenirea grofului Bethlen şi viile împărăteşti de la Lechinţa
La jumătate de oră de mers cu maşina din Bistriţa şi tot atât din Beclean, pe Valea Şieului, stă ascunsă după dealurile odată cocoşate de struguri şi pline de muncitori veniţi din toată ţara să contribuie la fabricarea „vinului împăratului“ comuna Lechinţa. În drum se află moştenirea lăsată de familia grofului Bethlen care „stăpânea“ cândva întreaga zonă.
La doar câţiva kilometri de Bistriţa se înalţă semeţ Munţii Bârgăului şi ale sale văi, atent sculptate. După 45 de kilometri parcurşi prin Valea Bârgului, îţi captează atenţia un castel. Este elementul prin care Bram Stoker a legat acţiunea romanului său de meleagurile bistriţene
Se încarcă comentariile...
