Bistriţeanul care are cea mai ciudată grădină: roşiile-gogoşar, fasole la metru sau ardeiul-„penis“. Legumele sunt bizare, dar gustoase

0
0

Un bistriţean din comuna Şintereag, situată la doar 20 de kilometri de Bistriţa, are un adevărat „laborator” în grădina de lângă casă. Acolo iau naştere fasolea roşie la metru, roşiile negre, dovleceii de doi metri sau chiar ardeii care seamănă izbitor cu un penis.

Cu siguranţă una dintre cele mai bizare grădini cu legume din Bistriţa-Năsăud o regăsim în comuna Şintereag, situată la doar 20 de kilometri de municipiu. La o primă vedere, ai impresia că ai nimerit într-un laborator: castraveţii sunt albi, roşiile sunt negre, dovleceii au doi metri, iar păstăile au şi ele culoarea roşie şi se întind pe nu mai puţin de un metru. 

Cel care a pus la punct această grădină „laborator” este Ernest Lukacs, un bistriţean de 48 de ani, alături de soţia sa Petruţa. Cei doi sunt muncitori la fabrica de cablaje Leoni din Bistriţa, iar timpul liber şi-l dedică legumelor. 

Asta se întâmplă de ani buni, însă până acum 4 ani, timpul liber era canalizat pe legumele clasice. Acum 4 ani, soţia lui Ernest a dat pe Internet peste păstaia de un metru. 

Tonul a fost dat de fasolea roşie la metru

Cei doi au rămas atât de impresionaţi de această legumă, încât au început să caute seminţe pentru a o cultiva în grădină.

„Acum 4 ani, nevastă-mea a cumpărat fasole la metru. Nu am ştiut ce-i cu ea, dacă e bună sau nu, dacă se face sau nu. Atunci am zis, hai să încercăm, am văzut că a crescut şi am zis hai să ne uităm după alte ciudăţenii, că sunt interesante. Aşa am început. Pe 50 de boabe de fasole roşie la metru am dat 150 de lei. Am adus-o din Ungaria”, povesteşte Ernest Lukacs. 

image

Soţii Lukacs au început să cultive legumele în grădina din spatele casei, suprafaţa acoperită cu „ciudăţenii”, cum le numesc chiar ei, ajunge la trei arii. Cei doi au început cu fasolea la metru şi au ajuns momentan să aibă peste 10 tipuri de legume. 

Cultivă deja celebrii cartofi mov, ridichi albe cu miez roz, dovleci de doi metri, castraveţi albi, roşii-gogoşar, roşii portocalii sau negre sau momordica, un tip de castravete amar, foarte bun pentru diabetici, pentru că are foarte multe vitamine şi scade glicemia. 

image

Seminţele au fost comandate de pe Internet şi provin din Italia, Polonia, Ungaria sau chiar China. Doar câteva seminţe pot să ajungă să coste şi zeci de euro. Deocamdată acest „experiment” este la stadiu de hobby, agricultorul bistriţean nefiind dispus încă să renunţe la job-ul său. 

Cu toate acestea, zilnic, cei doi soţi dedică cel puţin două ore îngrijirii grădinii. Legumele sunt consumate în casă, oferite cunoscuţilor, iar seminţele sunt comercializate. 

„Venim de la serviciu la ora 5. Mergem prin grădină să vedem ce avem de lucru şi stăm cel puţin două ore acolo” , precizează Ernest. 

Datorită aspectului deosebit, un kilogram de roşii negre de exemplu ajunge să coste şi 20 de lei. Deşi sunt aduse din toate colţurile lumii, solul din România s-a potivit mănuşă, astfel că toate legumele s-au aclimatizat foarte bine pe plaiuri bistriţene. Agricultorul spune că nu a studiat solul din grădină, căutând doar detalii pe Internet despre legumele pe care le-a cultivat, pentru a vedea dacă au nevoie de o temperatură specială.

image

„Nu necesită îngrijire specială. Le „tratăm” ca pe orice altă legumă, ca pe legumele pe care le aveam şi până atunci în grădină”, spune agricultorul. 

Ardeiul „penis” i-a dat de cap bistriţeanului

Printre cele mai deosebite produse pe care le cultivă bistriţeanul se numără şi floarea-papagal. O floare care înfloreşte în luna august şi care are fructele asemănătoare cu un papagal.

Legumele care îi şochează pe cei care îi vizitează grădina sunt însă ardeii iuţi Peter Pepper. Asta pentru că legumele seamănă izbitor cu un penis. Ardeii „anatomici” i-au adus şi cele mai mari bătăi de cap bistriţeanului, care spune că nu prea s-au împăcat cu solul din grădina sa. 

„Mai pretenţioşi sunt aceşti ardei iuţi Peter Pepper, care arată ca un penis. Mi s-au părut foarte ciudaţi şi am încercat să îi cultiv. Dar sunt mai greu de îngrijit. Am impresia că au nevoie de condiţii speciale, de o anumită temperatură sau ceva”, explică bistriţeanul. 

image

Ernest Lukacs are în plan să se extindă şi să mărească suprafaţa pe care cultivă aceste legume. Mai mult, acesta vrea să mărească şi numărul de tipuri de legume „ciudate” pe care le cultivă. Anul viitor speră să poată construi şi o seră, unde să poată cultiva aceste legume în toate anotimpurile.

„Se poate câştiga din treaba asta, dar nu prea ai unde să distribui marfa. Trebuie să te orientezi spre străinătate. Când ai o suprafaţă importantă atunci poţi să faci şi asta şi cred că se câştigă bine”, declară încrezător agricultorul.

Momentan, seminţele pe care le comercializează îi aduc un profit de doar 1000 de euro pe sezon, însă se gândeşte să caute o piaţă de desfacere şi pentru legumele ciudate. 

Pentru a putea comercializa seminţele, bistriţeanul le scoate din legumele coapte bine, le spală şi le pune la uscat la soare. Acesta spune că a preferat să le prelucreze natural fără pic de chimicale. Aceeaşi regulă se aplică şi la grădina sa, în care evită să folosească chimicale. 

Cât despre gust, Ernest Lukacs spune că exceptând castraveţii momordica, gustul legumelor deosebite se aseamănă izbitor cu cel al celor clasice. Castraveţii momordica sunt mult mai amari decât cei clasici. Soţia agricultorului a încercat chiar să pună la murat parte din aceste legume. Cel mai bine par să se fi comportat castraveţii albi. 

Agricultorul spune că nu va obosi în viitorul apropiat să caute noi şi noi legume deosebite pe care să le cultive în grădina sa din Şintereag. 

„Pe tot Globul am căutat legume, prin toate ţările. Mă ajută Google translate să le găsesc şi să aflu una alta despre ele. Aşa le studiez în orice limbă”, mărturiseşte bărbatul. 

Vă mai recomandăm:

Bulbii de crin de munte, florile de soc, fructele de slăbănog din „cămara” Munţilor Rodnei dau gust bucătăriei tradiţionale de sute de ani

Secretele laptelui acru „în bărbânţă“, delicatesa care s-a născut la stânele din vârf de munte. Reţeta o mai păstrează doar câţiva crescători de oi

Mai multe - Bistriţa

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite