Meșteri populari și lecții de făcut pâine, la Târgul de „Constantin și Elena“ din Baia Mare FOTO VIDEO
0Târgul de „Constantin și Elena” și-a deschis porțile duminică, 19 mai 2024, la Muzeul Satului din Baia Mare, unde au fost expuse produse realizate manual, din materiale sau ingrediente naturale, pe lângă atelierele pentru copii.
Târgul de la Maramureș celebrează în avans, în zi de duminică, praznicul Sfinților Împărați Constantin și Elena, pomeniți de Biserica Ortodoxă la 21 mai. Au fost prezenți meșteri, creatori de costume populare, de accesorii sau producători tradiționali.
Atracția evenimentului au fost atelierele pentru copii, unde cei mici au putut să se joace cu aluatul, frământând cocuți cum făceau pe vremuri bunicile noastre, dar și atelierul de instrumente muzicale, unde cei mici au putut să descopere tainele muzicii sau cel de apicultură.
„Pe lângă prezența meșterilor și a producătorilor locali, care au venit pregătiți cu produse meteșugite și dintre cele mai gustoase, avem și momente artistice oferite de către partenerii noștri – Școala Populară de Artă „Liviu Borlan” Maramureș și Palatul Copiilor Baia Mare. De asemena, avem ateliere pentru copii: un atelier apicol, unde copiii vor descoperi tainele apiculturii, avem un atelier de instrumente muzicale, și demonstrativ, dar și interactiv, realizat de către un student la Etnologie, Mihai Filip. Avem și un atleier gastronomic cu chef Vasile Hotca, unde copiii sunt invitați să modeleze cocuți, care sunt apoi copți și copiii îi pot lua acasă”, spune Gabriela Filip, muzeograf.
Cocuții copți pe varză, ca pe vremuri
Copiii s-au bucurat să înlocuiască nămolul cu aluatul adevărat și s-au apucat de frământat, asistați de bucătarul Vasile Hotca. „Avem o tabără cu copiii, îi învățăm să se joace cu aluatul. Facem cocuți, pâinici, sau coverigei, îi ajutăm să învețe să destindă formele aluatului, după care o să le arătăm cum se face pâinea la cuptor”, a arătat Vasile Hotca.
Marea curiozitate a celor mici a fost de ce sunt copți pe frunză de varză cocuții pe care îi prepară.
„M-au întrebat copiii de ce punem cocuții pe varză. L-am spus că înlocuiește tava, așa cum făceau bătrânii, pentru că ei pe vremuri nu aveau atâtea tăvi și foloseau frunze de varză”, spune el.
Muzeul satului este, astfel, interactiv, aici fiind o bucățică ruptă din vechiul sat tradițional. „Sunt mulți copii care nu au bunici la țară și atunci, ideea de a aduce tinerii și copiii aici și de a face ceva frumos pentru ei e foarte bună. Readucem tradiția la viață”, zâmbește Vasile Hotca.
Costumele populare, cusute manual
Meșterii populari s-au întrecut în oferte: de la costume populare, care se vând cu 600-800 de lei, zgărdane ori alte accesorii, care se vând cu 30-50 sau 80 de lei, până la semne de carte lucrate manual sau coronițe pentru fetițe, că tot se apropie finalul de an școlar, toate produsele fiind lucrate manual.
De asemenea, obiecte decorative, ceramică sau celebrele sticle cu ornamente din lemn în interior, sau jucării de logică precum nodul dacic, care, o dată desfăcut, trebuie foarte multă logică pentru a putea fi remontat la loc.
Una dintre meșterițe a învățat de la bunica ei să coasă, în copilărie. Dar în timpul pandemiei și-a dat seama că poate să valorifice acest hobby.
„În vacanța de vară, mergeam la bunica la Târgu Lăpuș. Am copilărit cu tiara (războiul de țesut, n.r.) în casă. Ea tot timpul a avut tiara pusă și mă punea să-i scot modele pentru cergi, țoluri sau tindea - prosoapele acelea care se pun la icoane. Și când a venit pandemia, am stat mai mult în casă. Bunica are deja 89 de ani, era la noi și a început să facă diverse. Și i-am zis să ne învețe și pe noi”, povestește Roxana Foriș.
„Ducem tradiția mai departe”
„Așa am început cu semnele de carte, apoi brâie, dar încercăm să îmbinăm puțin tradiționalul cu modernul. Acestea se pot purta și la o cămașă sau la o rochie mai elegantă. Semnele de carte au simboluri tradiționale. Fetița mea are zece ani și și place și ei foarte mult și acum ducem mai departe tradiția. De aceea ne-am și înscris la meșterii populari și chiar vreau să o învăț și pe ea”, mai spune meșterița, care este de fapt asistent manager.
O altă femeie care face costume populare spune că a cusut de când era mică, dar de croit, le croiește croitoreasa satului. „Am învățat de când eram fetiță mică. Încă de la școală învățam să facem lucru manual. Și zgărdanele tot eu le fac. Am și tradiționale”, spune Ioana Mihuț, arătând spre modelele frumoase, inspirate din folclor, dar cu o notă artistică accentuată.
„Doamnele le iau la haine, nu la costum popular. Nu-s tare pentru costume populare”, mai spune ea. Le vinde cu prețuri de până la 80 de lei, în funcție de cât sunt de complexe modelele.
„Cămășile de femei sunt 600 de lei, iar cele de bărbați 800 de lei. Costumele sunt toate făcute de mână”, mai explică femeia de 76 de ani din Șurdești.
Muzeul satului din Baia Mare organizează de mai multe ori pe an astfel de târguri, unde nu doar că meșterii și producătorii locali pot să-și expună și să vândă produsele, dar vizitatorii și în special cei mici, primesc adevărate lecții despre cum se trăia odinioară în sat și cum era viața bunicilor noștri, cum trăiau, ce mâncau, experiențe pe care unii dintre ei nu au șansa să o trăiască în alte condiții.
Se încarcă comentariile...
