Joia Mare, ziua în care se vopsesc ouăle de Paşte. Credinţe şi tradiţii din lumea satului, legate de această zi
0
În unele zone din Maramureş, ziua de joi din Săptămâna Mare era cea în care se vopseau ouăle - din cauza faptului că în Vinerea Mare era interzisă orice fel de activitate. Însă regula nu era peste tot păstrată.
Apropierea celei mai mari sărbători a creştinilor, Paştele, este o perioadă bogată în tradiţii şi obiceiuri.
În unele sate din Maramureşul istoric încă mai sunt păstrate aceste tradiţii, de către femeile bătrâne. Ele îşi mai amintesc cât de riguroase erau restricţiile din Vinerea Mare şi cât de important era ca toate acestea să fie respectate.
Pentru că, potrivit acesti credinţe, în Vinerea Mare nu era voie să lucrezi nimic, unele dintre pregătiri se făceau încă din Joia Mare.
Era vorba despre pregătirea unor bucate sau semipreparate, ce puteau fi păstrate în condiţii optime până când vor fi consumate.
Vopsitul ouălor era una dintre aceste activităţi care se putea face de joia. Ouăle, odată fierte, puteau fi păstrate în cămară până când erau consumate.
De asemenea, pâinea se mai putea face de joi, pentru a nu se aglomera toată pregărirea în ultima zi, sâmbătă.
Coloranţi naturali pentru vopsitul ouălor
Vopsitul ouălor se făcea după vechi reţete, care utilizau doar coloranţi naturali, respectiv coji de ceapă. Ulterior, oamenii inventivi improvizau şi obţineau diferite nuanţe.
Diferite frunze sau flori din grădină erau fixate pe suprafaţa oului, apoi introduse într-un ciorap de damă de nailon şi puse la fiert în apa cu cojile de ceapă.
Ulterior, oamenii inventivi au mai descoperit o metodă inedită de a colora ouăle.
În lipsa coloranţilor din comerţ, oamenii la ţară foloseau creionul chimic pentru a obţine o altă nuanţă a ouălor. „După ce am fost mai mare, ţin minte că le făceam cu creion chimic. Rupeam un creion şi scoteam mina, o fierbeam un pic şi apoi vopseam ouăle. Dar mamei nu-i plăcea. Ea zicea că ouăle se fac roşii de Paşti, nu alte culori. Roşul acela maroniu, pe care-l obţineam de la cojile de ceapă”, mai spune ea.
Ouă încondeiate în Ţara Lăpuşului
Tot în Maramureş, înŢara Lăpuşului, în câteva sate se mai încondeiază ouă de Paşti. Aici însă se numesc „ouă împistrite”. Metoda este asemănătoare, doar că în loc de frunze din grădină se foloseşte ceară, cu care se desenează pe suprafaţa oului diferite modele, toate cu simbolistică din vechime.
La Muzeul Satului din Baia Mare, în preajma Paştelui, 20 de copii au învăţat să încondeieze ouă de la meşterul popular Reghina Cosma, venită din Rogoz special pentru ei.
„Ne-am dorit, prin acest atelier, să aducem şi în faţa copiilor de la oraş obiceiul acesta de a se „împistri” ouăle, cu se spune în zona noastră, din Ţara Lăpulului. Pentru că este un obicei care se mai întâlneşte doar în patru sate din Ţara Lăpuşului. În Rogoz, în Costeni, Cupşeni şi Groşii Ţibelşului.
Copiii au fost încântaţi şi au fost suprinşi de câtă răbdare au auvt ă realizeze acele modele cu ceară”, spune muzeografa Gabriela Filip.
Joia Mare, în tradiţiile din lumea satului
Joia Mare, Joia Patimilor, Joia Neagra, Joimăriţa, Joimari, toate sunt denumiri pentru ziua de joi din Săptămâna Mare.
O serie de credinţe şi datini sunt legate de această zi, potrivit muzeografei Gabriela Filip:
„Este începutul joilor în care nu se lucrează nimic până la Înălţarea Domnului, pentru ca ploile cu grindină să nu se abată asupra culturilor şi livezilor.
Femeile care nu au terminat de tors până acum sunt considerate leneşe şi sunt pedepsite de către Joimăriţă.
Cloştile puse în această zi vor scoate mulţi cocoşei.
În această zi se spune că se deschide Raiul şi va rămâne aşa până la Rusitori (şapte sau nouă zile după Rusalii).
Cine doarme pe parcursul acestei zile va fi leneş şi neîndemânatic tot anul.
Este ziua în care încep să înflorească urzicile şi nu mai pot fi consumate. Ca substrat simbolic, interdicţia aminteşte de Iisus bătut cu urzici în timp ce era pe cruce.
În unele zone, se vopsesc şi se încondeiază ouăle pentru Paşti.
Ouăle înroşite în această zi nu se strică niciodată, iar dacă sunt îngropate la hotar, peste acel loc nu va bate piatra.
Din Joia Mare până la Paşti nu se mai trag clopotele la biserici, ci doar se bate toaca
Se varsă apă pe morminte şi se aprind lumânări.
Bătrânii ţin post negru din Joia Mare până în Duminica Paştelui
O datină caracteristică Joii Mari, considerată protectoarea morţilor, constă în aprinderea focurilor morţilor din uscăturile strânse din grădini şi livezi. Se consideră că în această zi porţile iadului şi ale raiului se deschid, iar sufletele morţilor se pot mântui, ajungând în rai. Focurile se aprind pentru ca morţii să poată veni acasă să se odihnească şi să se hrănească cu bucatele date pentru pomenirea lor. În acest sens, pe lângă foc se aşază scaune, se pune pâine cu vin şi se tămâiază, pentru ca morţii să fie primiţi cum se cuvine.”
Vă mai recomandăm să citiţi şi:
Un influencer din SUA a prăbuşit intenţionat o aeronavă pentru a filma video pe Youtube - VIDEO
Se încarcă comentariile...
