Furnizor de hârtie pentru Noica

Fizicianul băcăuan Ioan Leancă i-a procurat filosofului 150 de kilograme de hârtie pentru imprimarea manuscriselor lui Eminescu. Leancă şi Noica au corespondat trei ani. Căutau variante ca opera integrală a marelui poet naţional să fie tipărită în volume de colecţie.

Ioan Leancă (63 de ani), fizician la Direcţia Regională de Metrologie Legală din Bacău, a fost unul dintre cei care au întreţinut o corespondenţă cu filosoful şi scriitorul Constantin Noica pe vremea când acesta locuia la Păltiniş, judeţul Sibiu. Băcăuanul l-a cunoscut pe Noica în 1984. A vrut cu tot dinadinsul să-l cunoască personal după ce i-a citit integral opera. „Voiam să văd cum este să stai de vorbă cu un om care în cărţi mici scrie idei mari", a povestit Leancă. Băcăuanul a început să corespondeze cu scriitorul şi a participat la discuţiile filosofice de la Păltiniş unde i-a văzut şi pe Gabriel Liiceanu şi Andrei Pleşu.

Avea nevoie de calitate

Nouă scrisori şi cărţi poştale sunt păstrate şi acum de băcăuan, care le reciteşte ori de câte ori are ocazia. „De multe ori, Noica îmi scria pe cărţi poştale deschise. Aşa cum era el învăţat din perioada de detenţie, când putea lua legătura cu familia şi cu prietenii doar prin corespondenţă deschisă, ca să le poată citi oricine", a mărturisit fizicianul.

Subiectul principal al corespondenţei era modalitatea în care opera integrală a lui Mihai Eminescu, aşa cum era ea scrisă de mâna poetului, cu adăugiri, ştersături şi corecturi, să fie reprodusă pe coli de hârtie şi apoi publicată în volume de colecţie. Pentru realizarea acestui proiect, Noica avea nevoie de coli de hârtie de calitate. „Problema era că majoritatea manuscriselor lui Eminescu erau scrise cu creionul. Ba mai mult, în timp, colile de hârtie s-au îngălbenit şi nu se mai vedea scrisul. Fotografierea lor nu se putea realiza deoarece fabricile de hârtie din ţară nu aveau coli de calitate superioară. Aflase Noica că doar la Bacău se fabrică aşa ceva. Nici tehnica de copiere nu era aşa de avansată", a povestit Leancă.

Cum lucra la Metrologie, Leancă a decis în 1986 că are destule pârghii să-l ajute pe filosof în realizarea proiectului. „Să faci rost de hârtie în acele timpuri era o adevărată aventură. Colile de scris erau un fel de «marfă de contrabandă» deoarece cu hârtia se puteau face manifeste anticomuniste. Era cam periculos să scoţi aşa ceva pe poarta fabricii", a afirmat Leancă.

„Nimeni nu mi-a pus beţe-n roate!"

Mirarea băcăuanului a fost mare când inginerii de la Letea i-au pus la dispoziţie hârtia. „Când spuneam pentru ce îmi trebuie, toată lumea era încântată de proiect. Nimeni nu mi-a pus beţe-n roate, aşa cum mă temeam. La auzul numelui «Eminescu» şi secretarele şi directorii de la Fabrica Letea plecau capul cu respect", a adăugat fizicianul. După câteva zile, 150 de kilograme de hârtie de cea mai bună calitate a ajuns la Ioan Leancă, iar apoi la Inspectoratul pentru Cultură al judeţului Botoşani, unde se realiza munca efectivă de copiere a manuscriselor eminesciene. Un medic, alt apropiat al maestrului Noica, pasionat şi el de opera poetului naţional, urma să fotografieze pagină cu pagină întreg „laboratorul minţii" acestuia.

„Când aproape să se realizeze proiectul, un necaz a picat ca din senin. Noica şi-a rupt un picior şi aceasta l-a ţinut la pat aproape un an. Această suferinţă i-a agravat o boală mai veche, iar în 1987 maestrul a murit. La vremea aceea, niciun institut serios de cercetare nu se încumeta să realizeze acest proiect. De aceea, Noica n-a mai apucat să-şi vadă visul împlinit. A fost îngropat aşa cum şi-a dorit, lângă schitul de la Păltiniş. Am fost la înmormântare. Am avut acelaşi sentiment pe care l-am mai trăit doar când a murit mama", a adăugat Leancă.

12 volume în facsimil

Visul filosofului a fost realizat abia în urmă cu trei ani de academicianul Eugen Simion. „12 volume în facsimil au fost lansate la 15 ianuarie 2008, la împlinirea a 158 de ani de la naşterea poetului Eminescu. A fost o muncă grea, însă Eugen Simion a reuşit să îndeplinească visul lui Noica.

"Noica voia să arate românilor tot laboratorul de creaţie al minţii lui Eminescu. Nu doar o formă finită şi şlefuită a manuscriselor."
Ioan Leancă fizician