Un vameş s-a făcut artist popular şi scriitor. Numele lui de scenă este Baci Ghiuri a lu’ Hămfău
0Un vameş din judeţul Arad s-a reinventat şi, în timpul liber, se numeşte Baci Ghiuri a lu’ Hămfău. Este un adevărat artist popular, duce mai departe tradiţia satului său şi împarte în jurul lui veselie.
Vameşul arădean Ioan Alexandru Ardelean (61 de ani) a creat un personaj care i-a adus faimă. Totul a început în 2008, când acesta a candidat pentru funcţia de primar în localitatea natală, Macea. Contracandidatul lui de atunci avea un talent, acela de a cânta din frunză, deci s-a gândit şi el să facă ceva deosebit. Aşa a creat personjul „Baci Ghiuri a lu’ Hămfău“.
Ioan Ardelean a pierdut alegerile, însă personajul lui a rămas celebru, astfel că de atunci, îmbrăcat în costum popular, participă la numeroase evenimente în ţară şi peste hotare. El povesteşte întâmplări adevărate în graiul satului. Ba mai mult de atât, de atunci şi-a descoperit şi pasiunea pentru scris, a publicat cărţi de proză, dar şi de poezie. Şi-a făcut şi un ziar al satului, pe care l-a folosit şi în campania electorale din 2008, şi aşa şi-a descoperit şi pasiunea pentru scris. Cea mai recent carte pe care a scris-o este despre o trupă de copii de dans popular din sat.Când nu este Baci Ghiuri a lu’ Hămfău, arădeanul lucrează la vamă.
La început, Ioan Alexandru Ardelean mărturiseşte că la birturile din sat au fost dezbateri aprige despre cine este de fapt Baci Ghiuri a lu’ Hămfău: „Au fost măceni la mine acasă, mă întrebau despre personajul meu, ziceau că ar fi existat cândva un măcean cu numele acesta, dar ei ştiau că ar fi murit, alţii mă rugau să le spun cine este că nu vor spune nimănui“.
Baci Ghiuri a lu’ Hămfău adună mereu lumea în jurul său FOTO arhivă personală
Cine este Baci Ghiuri a lu’ Hămfău
Ioan Alexandru Ardelean recunoaşte că Baci Ghiuri a lu’ Hămfău este exact ceea ce pare a fi: un personaj imaginar, creat de el pentru a-l ajuta în campania lui electorală din 2008. „L-am vrut tipul de om de la ţară şi mai ales tipul măceanului perfect, adică un om simplu, dar înţelept, un om care a primit din partea lui Dumnezeu inteligenţă, înţelepciune. Personajul meu are exact ce avem toţi măcenii, unul mai mult, altul mai puţin: umor. Dee multe ori acest umor se transformă-n băşcălie, lucru dovedit prin poreclele noastre. Cei din Săpânţa au realizat cimitirul vesel. Noi, măcenii, ne poreclim între noi, adică ne ciufulim în graiul nostru: Crumpa, Piparca, Poţocu’ sunt câteva porecle mai blânde. Dar sunt şi mai dure: Câcăţoi, Puţă di aur, Puliş. Nu vreau să amintesc aici toate poreclele noastre, a scris o carte despre ele cel care m-a învăţat limba română, profesorul meu din şcoala generală, domnul Carol Feher“, spune arădeanul.
Vameşul mai spune că a stat de multe ori şi a reflectat asupra activităţii lui de câţiva ani încoace, de când a încercat să schimbe în bine viaţa consătenilor lui, şi a descoperit că doar din postura de măcean simplu, doar cu puterea minţii, a sufletului şi a inimii, a reuşit să schimbe ceva s-a schimbat: simte că oamenii încep să gândească altfel.
„Despre Baci Ghiuri am discutat cu mulţi oameni din Macea şi din alte localităţi, toţi mi-au spus că este un proiect bun, el va fi păstrătorul graiului din satul nostru, el va fi cel care va critica, va face băşcălie de cei care vor încerca să distrugă satul, de «prostălăii» şi incompetenţii care se vor mari conducători locali, el nu va ierta pe nimeni, toţi vor intra-n gura lui ştirbă, dar care va grăi adevărul, va povesti ce vede, ce simte, ce i s-a întâmplat de la naştere până în prezent. Baci Ghiuri va fi peste tot, nimeni nu se va putea feri de bătrânul măcean, cel hâtru (ciufulitor) şi simpatic, va fi peste tot, poate intra-n fiecare casă din Macea, toţi îl primesc, toţi îl iubesc, toţi îl respectă şi-l pun la masă, asta pentru că Baci Ghiuri a lu’ Hămfău sunt eu, eşti, tu, este el, suntem noi, sunteţi voi, sunt ei, mai simplu spus este fiecare dintre noi, este măceanul din fiecare casă, deci nu vom putea să ne ferim de noi înşine“, adaugă bărbatul.
Ioan Alexandru Ardelean este şi unul dintre iniţiatorii cunoscutului Festival al părădăicilor de la Macea. El lucrează ca vameş din anul 1990. Iniţial a lucrat la punctul de frontieră Curtici ferovial, iar din anul 2007 lucrează în Zona Liberă Curtici.
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
