Tinctura de propolis, cel mai puternic antibiotic natural. Cum poate fi folosită pentru vindecare FOTO
0Tinctura de propolis. O familie de apicultori din județul Arad ne dezvăluie care sunt beneficiile pentru organism atunci când se consumă tinctura de propolis.

Este cel mai puternic antibiotic natural. Tinctura de propolis poate fi utilizată pentru a trata infecțiile, dar poate fi utilă și pentru a elimina coșurile de pe față, printre altele.
„Propolisul întărește sistemul imunitar, ameliorează durerile în gât. Este antiinflamator, dezinfectant în afecțiunile cavității bucale (afte, gingivite, parodontoză). De asemenea, este adjuvant în tratamentul gastritei, ulcerului, otitei și herpesului. Se poate folosi și ca cicatrizant în arsuri”, a mărturisește Florina Margea.
Acesta recomandă tinctura de propolis tocmai pentru beneficiile avute.
Printre cele mai importante proprietăți curative ale propolisului amintim aici pe cele: antimicrobiene; antifungice; antivirale; antiinflamatorii și antitumorale.
Familia Margrea mai spune că propolisul este un bun stimulator pentru sistemul imunitar.
Administrare tinctură de propolis
Tinctura de propolis se administrează intern și anume între 4 și 30 picături de tinctură, de 1-3 ori pe zi, în funcție de vârstă și greutate amestecate în miere.
Este foarte important ca tinctura propolis să fie consumată împreună cu miere (nu pe pâine și nu pe zahăr), deoarece mierea este emolientă și grăbește vindecarea.
De asemenea, se aplică extern direct pe zonele afectate de 1-3 ori pe zi. Se poate aplica în combinație cu diverse creme (în funcție de afecțiune), direct, sau sub formă de badijonaj local.
Nu este recomandat
Sunt anumite persoane care nu pot consuma propolis. Este vorba despre cei care se confruntă cu astm bronșic ori sunt alergici la produse apicole. Totodată propolisul poate încetini coagularea sângelui, lucru ce poate dăuna persoanelor cu tulburări de acest gen, mai ales în cazul unor intervenții chirurgicale.
Florin și Florina Margea, se ocupă împreună de afacerea cu miere. El s-a pregătit pentru a deveni profesor de geografie, dar pe parcurs s-a răzgândit şi a ales să lucreze în agricultură, iar mai apoi să ducă mai departe pasiunea tatălui său pentru apicultură.
Florin a început cu apicultura de când s-a căsătorit şi a plecat din satul natal, mutându-se de la 100 de kilometri depărtare de Arad (comuna Pleşcuţa), în localitatea Horia, iar Florina l-a urmat în urmă cu câțiva ani după ce a renunțat la funcția de administrator financiar.







