Arădeanul care a discutat cu Hitler. Bârlogul Lupului, locul de întâlnire din 24 noiembrie 1943
0Arădeanul care a discutat cu Hitler a fost Tuczentaller Lajos, ministrul Apărării Naționale în Ungaria, în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, mâna dreaptă a amiralului Miklos Horthy.
Tuczentaller Lajos (Lajos Csatay) a fost un susținător necondiționat al amiralului Miklos Horthy, de care l-au legat și firele arădene (soția lui Horthy fiind fiica moșierului arădean Purgly).
La 24 noiembrie 1943, el s-a întâlnit personal cu Adolf Hitler, la Bârlogul Lupului, cartierul general al lui Hitler pe Frontul de Est, la 8 km de orașul Ketrzyn din nord-estul Poloniei.
În mandatul său de ministru, Armata Ungară a invadat și a ocupat Aradul, pentru opt zile.
În toamna anului 1944, arestat de Gestapo, după suspiciunea că Horthy ar vrea să iasă din război, Tuczentaller Lajos s-a sinucis, împreună cu soția sa, în arest. După alte surse, ar fi fost ucis de naziști.
Despre toate acestea a strâns informații istoricul arădean Andrei Ando, care nu lasă ca trecutul județului să piară. În ultimii ani, Ando a strâns date pe care le publică în diferite cărți, până acum sunt 20 la număr. Andrei Ando este doctor în istorie al Universității din Oradea și doctor în Filologie al Universității Aurel Vlaicu din Arad.
Povestea lui Csatay
„Tuczentaller (născut la Arad, 1 august 1886 – mort la Budapesta, 16 octombrie 1944) și-a maghiarizat numele în anul 1906 și a intrat în istorie ca Lajos Csatay. Așa ne vom referi la el în continuare. A luptat în ambele războaie mondiale, ca majoritatea ofițerilor superiori ai epocii sale. În armata austro-ungară, în Primul Război Mondial, a fost ofițer de stat major. După război, timp de doi ani, Csatay a fost profesor la Academia Militară din Budapesta, după care a revenit în armată. În această perioadă a publicat, la Budapesta, două tratare despre artilerie, tehnici de comandă și luptă. În anul 1926 a fost numit la comanda Diviziei 1 Artilerie, iar din 1933 până în 1941 a comandat școala ungară de artileriști”, relatează Andrei Ando.
În prima perioadă a celui de-Al Doilea Război Mondial, Lajos Csatay a fost comandant al Corpului Gărzii Interne, cu care a luptat pe front. A foat comandantul Armatei a 2-a Ungare şi apoi comandantul Armatei a 3-a. Din 12 iunie 1943 și-a asumat portofoliul de ministru al Apărării Naționale, unde a activat în trei guverne (Kállay, Sztójay și Lakatos).
Ca ofițer combatant și ca ministru, Csatay a aprobat întotdeauna războiul împotriva Uniunii Sovietice și în acest scop, pentru combaterea pericolului sovietic, a susținut conducerea militară germană. A intenționat să renunțe de mai multe ori la mandatul de ministru, dar Horthy a reușit întotdeauna să îl convingă să rămână în funcție.
La 21 mai 1944, ministrul Csatay ținea la radio un discurs motivațional, cu prilejul Zilei Eroilor, adresat militarilor și populației civile.
„În contextul actual poate fi considerat ofensator pentru ceai care cunosc realitățile istorice ale epocii, acțiunile armatele de ocupație, resetarea granițelor determinată de Dictatul de la Viena și soarta dramatică a evreilor de toate etniile rămași în Ardealul de Nord, sub autoritate maghiară, deportați și exterminați. La vremea respectivă, însă, ministrul Apărării Naționale adresa însă acest mesaj poporului său, între rândurile căruia decodăm îngrijorarea și teama de viitor. Este un apel la înarmare, la măsuri nu doar curajoase, ci disperate, fanatice, pentru apărarea a ceea ce probabil și ministrul Csatay înțelegea deja că nu mai poate fi apărat: integritatea granițelor, siguranța publică, viața civililor“, arată istoricul Andrei Ando.
Arădeanul Lajos Csatay a rămas în oficiu până la 16 octombrie 1944, când Horthy a încercat să se rupă de Germania nazistă, dar a fost arestat de Gestapo, împreună cu soția sa. I s-a imputat că, întrucât era convins că Germania național-socialistă și aliații săi au pierdut războiul și că negocierile cu puterile anglo-saxone erau inutile din cauza evoluției fronturilor, a susținut încheierea unui armistițiu cu Uniunea Sovietică și l-a susținut pe amiralul Horthy în acest demers.
În aceeași zi a arestării lui Csatay, noul guvern fascist al Ungariei, abia instalat, Guvernul Szallasy, anunța că familia Csatay s-a sinucis în arestul din Spitalul Militar de la Budapesta, dar declarația a fost primită cu suficientă suspiciune.