Tradiţii şi superstiţii de Bobotează!

Creştinii ortodocşi sărbătoresc pe 6 ianuarie Boboteaza. Potrivit Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale oamenii merg la biserică şi ia aghiasmă. Fie că este în sticle sau căni, de recipientele în care se ia apa sfinţită de la biserică se agaţă busuioc legat cu fir roşu.

Pe vremuri, de Sf Ion (7 ianuarie), flăcăii satului se trezeau dimineaţa între 4.00 şi 6.00, luau o căldare cu cu apă în care puneau şi aghiasmă şi botezau fetele, prin stropire cu un smoc de busuioc. Acest ritual înseamnă că în ziua respectivă se ţinea o petrecere pe cinste.  Boboteaza este  marcatã în calendarul creştin de celebrarea Botezului Domnului şi este dedicatã purificãrii mediului înconjurãtor, în special a apelor de forţele malefice. „La riturile creştine de sfinţire a apei (agheasma), de botezare a credincioşilor, de scufundare (aruncare) a crucii în apã, poporul a adãugat numeroase practici de purificare şi alungare a spiritelor malefice: stropirea, spãlatul sau scufundarea ritualã în apa râurilor sau lacurilor. Totul simbolizând un semn dumnezeiesc. Agheasma este pãstratã în vase curate, pentru o perioadã de timp mai mare, cu scopul de a fi folositã în momentele dificile ale familiei. În ziua de Boboteazã, oamenii se spalã cu agheasmã pe faţã pentru curãţenie, luminã, bunãtate şi frumuseţe”, a spus Iuliana Cârnaru, purtător de cuvând al CJCPCT Teleorman.