Cine a fost, de fapt, Miţa Biciclista şi de ce i se mai spunea şi Miţa Cotroceanca. Istoricul Neagu Djuvara: „Hai să-i spunem o curvă de mare lux“

Miţa Biciclista a fost una dintre cele mai excentrice figuri feminine din Bucureştiul interbelic. Frumoasa cu ochi albaştri care a sucit minţile unor bărbaţi celebri a fost prima ciclistă din Capitală. Porecla i-a fost dată de ziaristul George Ranetti, care a observat-o străbătând Calea Victoriei pe bicicletă.

Miţa Biciclista este porecla unei frumoase demimondene din perioada interbelică care a trecut testul timpului şi pe seama căreia se mai fac şi astăzi glume deochiate. Miţa Biciclista a existat în realitate şi a fost una dintre cele mai excentrice figuri ale Bucureştiului interbelic. Numele său real a fost Maria Mihăescu.
 

Cea care avea să devină Miţa Biciclista sau Miţa Cotroceanca s-a născut la Dideşti, în judeţul Prahova, în 1885. Se spune că ar fi beneficiat de o educaţie alesă, la pension. Nu se ştie când a ajuns în Capitală, însă Bucureştiul a însemnat pentru Maria Mihăescu calea spre celebritate. Frumuseţea tinerei a atras atenţia bărbaţilor. Avea ochii albaştri, trupul zvelt şi purta părul tuns scurt, un lucru mai puţin obişnuit pentru femei la începutul secolului. De frumuseţea Mariei Mihăescu au fost vrăjiţi bărbaţi celebri precum pictorul Nicolae Grigorescu sau poetul Octavian Goga.
 

Legenda spune că pe Maria Mihăescu ar fi cerut-o de nevastă chiar regele Manuel al Portugaliei. Maria Mihăescu a făcut avere la Bucureşti şi după toate poveştile care au supravieţuit timpului se pare că şi-ar fi câştigat banii practicând cea mai veche meserie din lume. Miţa Biciclista nu era însă o prostituată oarecare, ci una de lux.

Celebra femeie a fost amintită de istoricul Neagu Djuvara în cartea „Un secol cu Neagu Djuvara”. „Era o demimondenă, mă rog, hai să-i spunem în mod vulgar, o curvă de mare lux. Lucru rar la vremea aceea, în anii ‘20, făcea ciclism prin Bucureşti pentru a-şi menţine silueta. Făcuse avere şi una din casele ei era cea în care am locuit noi”, povesteşte istoricul.

Miţa Cotroceanca

Nici Regele Ferdinand nu a rămas imun la farmecele curtezanei. Se spune că regele ar fi avut o legătură cu frumoasa Maria şi că el ar fi fost cel care i-ar fi dăruit casa care astăzi îi poartă numele. Clădirea valora la vremea respectivă o sumă uriaşă, peste 4 milioane de lei. De pe urma legăturii cu regele Ferdinand, Mariei Mihăescu i s-a tras porecla de Miţa Cotroceanca.

Curtezana a fost o femeie bogată, pentru vremurile în care  a trăit. Pe lângă faptul că deţinea un imobil luxos în Capitală, ducea o viaţă de lux.  Avea trăsură, o maşină coupe şi servitori. Miţa Cotroceanca se răsfăţa la cele mai scumpe saloane de pe Calea Victoriei şi lua masa numai la Athenee Palace.

Îşi întreţinea silueta cu bicicleta

Curtezana a fost prima femeie din Bucureşti care a mers cu bicicleta. Obişnuia să străbată Calea Victoriei pe bicicletă, spre uimirea trecătorilor care nu erau obişnuiţi cu astfel de apariţii feminine. Aşa a remarcat-o ziaristul George Ranetti care i-a dat porecla de Miţa Biciclista.
 

„Când apărea pe Calea Victoriei, aristocraţii de la Capşa, burghezii de la Oteteleşanu şi boemii de la Kubler abandonau politica şi svartul ca să admire superbul exemplar ciclist. Bicicleta cu ghidon de argint era a unei suple şi elegante fiice a Evei, cu zulufi negri, cu pantaloni de catifea mov strânşi pe picior, cu bluza corai din care fluturau mâneci înflorate, cu ghete înalte şi cu o caschetă de mătase albă, înfăşurată în voal alb, din care răsăreau încrucişate două ace mari a la Madame Butterfly”, scrie despre Miţa Biciclista Alexandru Predescu în cartea „Vremuri vechi bucureştene”.
 

Maria Mihăescu folosea bicicleta pentru a-şi menţine silueta.

Căsătorită cu un general

Îndrăgostită de  Nicolae Minovici, medic legist şi profesor universitar român, figură cunoscută a epocii, Maria Mihăescu a refuzat multe cereri în căsătorie cu gândul că bărbatul iubit o va lua de nevastă. S-a căsătorit într-un final cu generalul Alexandru Dumitrescu. Pe seama căsniciei ei au circulat multe legende. S-a spus că atunci când generalul a rămas fără bani şi nu mai avea cu ce să îi întreţină capriciile, Miţa îşi îmbrăca soţul în haine ponosite şi îl trimitea la cerşit.

La bătrâneţe, Miţa Biciclista nu a mai avut alte venituri decât chiria de pe urma casei dăruite de Regele Ferdinand. După naţionalizarea imobilului, în timpul regimului comunist, a rămas şi fără această sursă de venit. A murit săracă, la 83 de ani, în casa dăruită de rege.