Viaţa dintr-un bloc locuit de romi, studiată de Academia Română

Robert Gabor şi Ioan Nistor îşi doresc să locuiască într-un bloc civilizat

Mai multe instituţii au efectuat, în ultimele două luni, o analiză a cartierului Cetate din Alba Iulia, dar şi a celebrului imobil Turturica locuit în mare parte familii de ţigani. Locurile de parcare şi câinii vagabonzi sunt principalele probleme cu care se confruntă locuitorii.

Echipa de cercetători, formată din reprezentanţi ai mai multor instituţii, precum Universitatea din Alba Iulia, Agenţia de Dezvoltare Regională Centru sau Primăria Alba Iulia, a fost coordonată de către dr. Sofia Stănculescu, cercetător în sociologie la Institutul pentru Cercetarea Calităţii Vieţii din cadrul Academiei Române. Analiza a avut ca subiecţi aproximativ 9.700 de locatari, din 107 blocuri.

Studiu aplicat pe blocul G2

Pe lângă analiza situaţiei generale din cartierul Cetate, sociologii au studiat, în particular, blocul G2 de pe strada Arnsberg, cunoscut şi sub numele de „Turturica“, locuit în special de familii de romi şi care reprezintă o sursă permanentă de probleme de natură socială pentru restul locatarilor din zonă.

Blocul G2 „Turturica“ reprezintă o comunitate de chiriaşi la primărie, fără o relaţie contractuală clară. Conform studiului intitulat „Calitatea vieţii şi gradul de satisfacţie privind locuirea în cartierul Cetate “, doar 51 apartamente din 105 au contract pentru furnizarea curentului electric, restul locatarilor apelând la improvizaţii: fie aprind focul în faţa imobilului, pentru a găti, fie, pur şi simplu, se conectează ilegal la reţeaua de electricitate.

Regulament pentru „Turturica“

Printre concluziile studiului se numără şi aceea că este necesară instituirea unui regulament special de convieţuire socială pentru blocul G2. „Vrem să transformăm blocul «Turturica» şi vecinătatea acestuia într-un spaţiu agreabil şi plăcut pentru întreaga comunitate“, a declarat primarul Mircea Hava. O familie de romi care locuieşte într-o garsonieră de 11,5 metri pătraţi are, în medie, şase persoane, se mai arată în analiză.

În bloc stau în total aproape 400 de oameni. Ioan Nistor (35 ani) şi Robert Gabor (22 ani) sunt doi dintre cei care stau în blocul-ghetou. „Din 15 februarie am aflat de la primărie că se va repara blocul şi că va exista un regulament. Cei care nu îl vor respecta, vor pleca. Mie îmi convine. Am trei copii şi vreau să trăiesc în linişte. Nu am curent, dar am făcut actele şi aştept să vină cei de la Electrica“, a spus Ioan Nistor. De aceeaşi părere este şi vecinul său mai tânăr.

Probleme şi cu spaţiile verzi şi locurile de joacă

Locurile de parcare din jurul blocurilor, câinii vagabonzi şi posibilităţile foarte reduse de a găsi un loc de muncă sunt principalele probleme cu care se confruntă locuitorii cartierului Cetate, mai relevă studiul. Păreri mai mult sau mai puţin negative au fost exprimate şi în legătură cu situaţia spaţiilor verzi sau a locurilor de joacă pentru copii, însă acestea au depins de prezenţa sau absenţa lor din apropierea blocurilor în care locuiesc cei chestionaţi.

În privinţa zonei din apropierea blocului G2, situaţia este schimbată radical. Principalele probleme identificate de albaiulienii din cartierul Cetate sunt vecinii zgomotoşi, copiii gălăgioşi şi depozitarea necorespunzătoare a gunoaielor, dar şi calitatea scăzută a apei potabile. Studiul a costat 10.000 de euro, sumă din care 85 la sută este suportată de Comisia Europeană.