Proiectele anului 2013 pentru Alba Iulia. Interviu cu Nicolaie Moldovan, administratorul public al oraşului

Nicolaie Moldovan

Proiectele administraţiei locale din Alba Iulia pentru anul 2013 se referă la finalizarea lucrărilor la latura de Vest a Cetăţii, la principalele cai de acces în oraş dinspre Cluj Napoca şi Munţii Apuseni, la finalizarea lucrărilor la Bazinul Olimpic, dar şi la promovarea patrimoniului cultural-istoric şi pregătirea proiectelor pentru 2014-2020.

Detalii despre aceste proiecte sunt oferite de administratorul public al municipiului Alba Iulia, Nicolaie Moldovan.

Reporter: Ce sarcini aţi preluat prin contractul de administrator public? 

Nicolaie Moldovan: Am preluat coordonarea Direcţiilor de Venituri şi Cheltuieli ale Primăriei, a celei care răspunde de elaborarea şi implementarea proiectelor cu fonduri europene, dezvoltare economică, un domeniu nou, neinstituţionalizat în Primărie, serviciul de resurse umane, cel juridic, relaţia cu societatea civilă, relaţiile internaţionale, colaborarea cu oraşele înfrăţite, relaţia cu asociaţiile de dezvoltare intercomunitare în care municipiul Alba Iulia este parte. Odată cu adoptarea bugetului pentru anul în curs, mi-a fost delegată şi calitatea de ordonator principal de credite. Şi, nu în ultimul rând, foarte importantă, partea de elaborare a strategiilor, politicilor,  planurilor de dezvoltare ale oraşului. 

Dacă ne referim la anul 2013, care ar fi cele mai importante obiective propuse spre realizare?

În primul rând, vom continua investiţiile începute pe parcursul anilor 2010-2012. Mă refer la proiectele de infra şi suprastructură mari, drumuri si retele de utilităţi ale oraşului. Ceea ce ne propunem pentru 2013 este să continuăm lucrările în zona istorică, atât cele din interiorul Cetăţii, cât mai ales cele din faţa Catedralei Ortodoxe – Latura de Vest, pentru a reda Cetatea albaiulienilor aşa cum era ea odinioară. În acest context, de o importanţă deosebită vor fi lucrările pentru punerea în valoare a sitului şi vestigiilor din Piaţa Cetăţii, în faţa Universităţii „1 Decembrie 1918. Esenţial pentru noi este să finalizăm drumul naţional spre zona munţilor Apuseni, până la limita cu localitatea Şard.

De asemenea, vom reface si moderniza, prin extindere la patru benzi, iluminat public şi piste de biciclete, accesul  în Alba Iulia dinspre Cluj Napoca. Ne propunem să identificam soluţii legale pentru repunerea în administrarea noastră a Bazinului olimpic şi, în egală masură, să cointeresăm parteneri pentru asigurarea resurselor financiare necesare finalizării acestui obiectiv şi a blocurilor  de locuinţe sociale începute. Nu vom neglija nevoi ale cetaţenilor  din cartierele componente, precum Oarda de Jos şi Oarda de Sus, unde vizăm modernizarea mai multor străzi. Lucrările din zona de agrement Mamut – Parcul Dendrologic vor continua şi ele pentru a le putea oferi albaiulienilor şi turiştilor un nou spaţiu de recreere. 

Ce soluţii aveţi pentru a reduce deficitul de locuri din instituţiile pentru preşcolari?

Centrala termică situată în cartierul Ampoi I din Alba Iulia nu mai este funcţională de câţiva ani de zile. Imobilul va fi refuncţionalizat, în aşa fel încât spaţiul să fie folosit pentru o creşă cu 60 de locuri. Clădirea ar urma să aibă două etaje. Tot pentru preşcolari, imobilul în care a funcţionat Centrul de Dializă de lângă Şcoala „Mihai Eminescu“ va fi transformat într-o creşă de 55 locuri. 

Ce veţi face raportat la viitoarea alocare bugetară 2014-2020 a Comisiei Europene?

Anul 2013 va reprezenta pentru Primăria Alba Iulia şi debutul pregătirii proiectelor pentru viitoarea alocare bugetară 2014-2020 a Comisiei Europene. Vom încerca să prevedem în bugetul pe anul în curs bani pentru achiziţionarea de documentaţii tehnico-economice care să servească drept suport al pregătirii viitoarelor noastre proiecte, pe care intenţionăm să le depunem spre finanţare. Momentul vizat, în care se vor putea solicita sume nerambursabile Comisiei Europene şi Guvernului României este după 2014. O parte din banii necesari pentru aceste documentaţii vor fi solicitaţi tot prin intermediul unor proiecte de finanţare nerambursabilă precum Intelligent Energy Europe, URBACT II, alte programe de asistenţă tehnică. 

Ce veţi face pentru ca oraşul să fie mai atractiv pentru turişti?

În primul rând pe „marea scenă a Cetăţii Alba Carolina” vom organiza evenimente culturale cu parteneri foarte puternici, legitimi instituţional şi profesional, recunoscuţi pozitiv în plan naţional şi internaţional. Două dintre ele, Festivalul „Dilema Veche “, Festivalul „Alba Iulia Music  and Film Festival“,  sunt la a doua ediţie. Le vom organiza în parteneriat cu Consiliul Judeţean, redacţia „Dilema Veche“, revistă reprezentativă pentru intelighenţia românească, şi cu echipa coordonată de regizorul Tudor Giurgiu, părintele spiritual al Festivalului TIFF. Vrem să dăm un plus de notorietate municipiului Alba Iulia, să creştem atractivitatea pentru turismul de evenimente prin conţinutul cultural calitativ al celor două festivaluri. Tot la a doua ediţie va fi şi Sărbătoarea muzicii, eveniment care va aduce surprize muzicale deosebite pentru albaiulieni şi cei care vor veni la Alba Iulia. Vrem să devenim parte activă a unor organizaţii importante la nivel european în promovarea obiectivelor 

de patrimoniu cultural-istoric.

Care ar fi câteva dintre ele?

Recent, Consiliul Local Alba Iulia a aprobat aderarea municipiului la Asociaţia „Europa Nostra“, una dintre cele mai importante asociaţii paneuropene, reunind peste 250 de operatori culturali, care militează pentru promovarea obiectivelor de patrimoniu cultural-istoric din Europa. Este coordonată de tenorul Placido Domingo. De asemenea, municipiul Alba Iulia face parte din reţeaua localităţilor recunoscute de Comisia Europeană cu titlul de destinaţie europeană de excelenţă – EDEN. Titlul primit de Alba Iulia anul trecut, va fi decernat în cadrul unei ceremonii festive ce va avea loc în iunie 2013, la Bruxelles. Ne propunem întărirea cooperării cu localităţile în care există Cetăţi Vauban. Municipiul nostru este membru al Asociaţiei Cetăţilor Vauban din Franţa încă din 2008. 

Cum îşi va consolida Alba Iulia poziţia pe harta oraşelor căutate pentru turismul cultural-istoric?

Studiile arată că există o categorie importantă de turişti care caută obiectivele  cultural-istorice, care plătesc cele mai mari sume de bani pentru serviciile asociate practicării acestei forme de turism. Statisticile arată că vorbim de un procent de 38 la sută din masa de turişti. Ne-am dori ca această categorie să fie mult mai prezentă la Alba Iulia. Mai întâi de toate, municipiul trebuie să facă parte din circuitele de turism inter-regional, care includ oraşele Sibiu, Sighişoara, Cluj Napoca, Braşov, cetăţile din Transilvania. Sunt cunoscute circuitele care se organizează pentru turişti din Austria, Germania, Italia. Alba Iulia ar putea fi un punct de interes  pentru cei ce doresc să descopere istoria noastră. Vrem ca oraşul să fie atractiv pentru turismul de evenimente, dar şi pentru turismul de afaceri - organizarea de evenimente corporate, în momentul în care facilităţile de cazare ce există azi vor fi extinse, respectiv se vor înfiinţa altele noi. Nu putem omite nici turismul religios, dată fiind existenţa la Alba Iulia a Arhiepiscopiei Ortodoxe, respectiv a celei Romano-Catolice si  a importanţei obiectivelor de patrimoniu deţinute de acestea. 

Ce ar trebui făcut pentru ca turistul să rămână câteva zile, o săptămână, la Alba Iulia?

Este dificil, pe termen scurt acest lucru nu va putea fi realizat. Nu poate rămâne astăzi în Alba Iulia pentru o durată aşa mare. Prezenţa turiştilor poate fi conectată cu zona munţilor Apuseni, terenul de golf de la Pianu, zona Jidvei, Rîmeţ. Vorbim de circuite de mică distanţă, care l-ar putea face pe turist să rămână. Altfel, să petreacă un turist şapte zile în Alba Iulia e ceva nerealist.

Cum aţi rezuma ceea ce v-aţi propus pe 2013? 

O văd ca pe o activitate intensă, de finalizare a investiţiilor începute, de depăşire a dificultăţilor financiare cu care ne confruntăm, de pregătire a proiectelor pentru perspectiva financiară 2014-2020. Este partea care înseamnă multă activitate de creaţie, identificarea nevoilor de dezvoltare ale oraşului, acompaniate de soluţiile cele mai potrivite. Toate vor fi transformate în documente care vor sta la baza atragerii de noi fonduri puse la dispoziţie de Uniunea Europeană. Cea mai importantă şansă de dezvoltare a oaşului este infuzia de capital, ce poate fi atras prin aceste proiecte. Este foarte important să continuăm dezvoltarea oraşului utilizând fondurile nerambursabile. Am demonstrat că ştim să scriem şi să punem în aplicare proiecte. Practic, cele mai mari iniţiative de dezvoltare ale oraşului din ultimii ani au fost obiectul finanţărilor externe bugetului local. 

Concomitent, vom susţine o activitate intensă de promovare a potenţialului economic al oraşului, în încercarea de atragere de investitori care să genereze locuri de muncă mai bine plătite, care să folosească o forţă de muncă cu calificări de calitate, care asigură o producţie competitivă şi care îşi desfăşoara activitatea în condiţii de muncă deosebite. Exemplele companiilor SUPREMIA sau VCST sunt elocvente în acest sens. Vom implementa un serviciu de rating municipal pe care îl contractăm în prezent şi pentru care am solicitat oferte la Moody’s, Fitch Rating şi Standard & Poor’s. O auditare serioasă a capacităţii financiare locale, concomitent cu potenţialul de valorificare a resurselor de care dispune Municipiul Alba Iulia, respectiv localităţile vecine, ne pot plasa atractiv în faţa unor investitori serioşi. Ratingul este un factor determinant pentru luarea unei decizii de a investi!

Care este cea mai importantă provocare a funcţiei pe care o ocupaţi?

Consider că este pregătirea documentaţiei pentru alocarea bugetară a Comisiei Europene, 2014-2020. Este complementară preocupării pe care am avut-o în ultimii 10 ani în dezvoltarea comunitară cu fonduri nerambursabile. Am reuşit alături de colegii mei din Primărie să aducem milioane de euro în Alba Iulia. Vrem să continuăm ceea ce am început, întrucât azi vedem cum oraşul îşi schimbă faţa, utilizând avantajul acestor proiecte. Suntem obligaţi să ne îmbunătăţim performanţele în acest domeniu. 

Funcţia de administrator public este o necesitate sau moft?

Este prevăzută în legislaţia din România specifică administraţiei publice începând cu anul 2006 şi în nomenclatorul de ocupaţii, de asemenea. În România sunt deja câteva sute de administratori publici. Cu siguranţă este o necesitate. Tot mai multe administraţii locale recurg la angajarea unor administratori de judeţ sau de localităţi. De asemenea, Consiliul Local al municipiului nu a investit într-un moft, atunci când a aprobat înfiinţarea acestei poziţii în organigrama Primăriei. (Interviu realizat de Nicu Neag)