Portretele principilor care au condus Transilvania, digitalizate. Detalii unice din viața aristocrației de acum 250 de ani
0Portretele celor 11 principi ai Transilvaniei, care au guvernat provincia istorică de la Alba Iulia, au fost digitalizate și pot fi vizualizate online, la o rezoluție foarte ridicată.

Este vorba despre 11 portrete ale principilor care au condus Transilvania de la Alba Iulia în secolele XVI și XVII.
„Veți avea șansa să studiați detalii nemaipomenite, vestimentația unică a aristocrației secolelor XVI-XVII, bijuteriile nobililor, armura și multe alte detalii. Toate portrele necesită restaurare, iar digitalizarea lor este o etapă obligatorie în acest proces. Avem deja promisiunea că un viitor proiect ar putea finanța restaurarea și valorificarea lor. Vom mai reveni cu detalii și punere în context, dacă ținem cont de faptul că zeci de morminte ale aristocrației Transilvaniei au fost cercetate de către arheologul Pósta Béla la începutul secolului XX, cu rezultate unice. Toate piesele descoperite cu acea ocazie se află tot în Biblioteca Batthyaneum. Așa încât, corelarea anumitor piese arheologice cu cele care apar în portretele pictate ne dezvăluie legături extraordinare!”, au transmis reprezentanții Bibliotecii Batthyaneum.
Operațiunea de digitalizare a fost realizată de istoricul și fotograful Călin Șuteu. Alba Iulia a devenit reședință a principilor Transilvaniei în vremea lui Ioan Sigismund (1541) și a păstrat acest statul până la Mihai Apaffy (1690).
Alți principi cunoscuți au fost Sigismundus Bathori, Gabriel Bethlen sau Georgius Rakozi. Toți principii și-au avut reședința în Palatul Principilor, edificiul din Cetatea Alba Carolina aflat, parțial, în proces de restaurare. Reședința principilor a constituit pe parcursul epocii centrul și cea mai importantă scenă a vieții politicii din Transilvania.
Dintre toți, s-a remarcat Gabriel Bethlen (1613 - 1629), care are, în prezent, și o statuie în zona Cetății. A fost un principe în vremea căruia Alba Iulia a cunoscut o perioadă de înflorire, atât edilitară, cât și culturală. Tot de numele său se leagă şi întărirea Cetăţii medievale Alba Iulia cu două bastioane de cărămidă ulterior înglobate în fortificația bastionară pe care o vedem şi-n zilele noastre.
Din dorința de a transforma Alba Iulia într-un Heidelberg al Europei de răsărit, a înființat Colegiul Academic care-i poartă numele. Ulterior, instituția a fost ridicată la rangul de școală academică, cu trei facultăţi: Teologie, Filosofie şi Filologie.