Oraş din timpul Imperiului Roman distrus la săpăturile pentru autostrada Sibiu-Orăştie. Poliţia a început urmărirea penală, Parchetul a infirmat-o
0
Distrugerea sitului arheologic de la Şibot, judeţul Alba, în timpul construcţiei Autostrăzii Orăştie – Sibiu, a făcut obiectului unui dosar penal. Chiar dacă poliţiştii au dispus începerea urmăririi penale în acest caz, procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia au infirmat rezoluţia şi au considerat că lucrările s-au realizat legal.
Modul în care a fost tratat de autorităţi, în 2012, situl arheologic de la Şibot, una dintre cele mai mari descoperiri realizate în România după Revoluţie, a revenit în atenţie ca urmare a unei declaraţii publice a ministrului Culturii, Vlad Alexandrescu.
”Împărtăşesc nemulţumirea legată de distrugerea sitului arheologic de la Şibot şi sunt convins că diagnosticele arheologice şi, apoi, săpăturile arheologice în zonele unde prin diagnostic a fost reperat patrimoniu arheologic trebuie făcute temeinic, cu mult înainte de demararea lucrărilor efective. Implicarea autorităţilor statului va fi aici esenţială, inclusiv prin punerea la dispoziţie a fondurilor necesare, care urmează a fi apoi recuperate de la investitor”, susţinea ministrul Alexandrescu în luna ianuarie într-o declaraţie publică în care făcea referire şi la cazul Roşia Montană.
Dosarul penal soluţionat cu neînceperea urmăririi penale împotriva firmei Strabag, care a construit lotul 1 al Autostrăzii Orăştie – Sibiu, respectiv împotriva reprezentantului Direcţiei Judeţene pentru Cultură Alba a fost deschis în urma unei plângeri formulate de Asociaţia ”România Vie”. Reprezentanţii organizaţiei au precizat în plângere că antreprenorul proiectului de construcţie a autostrăzii a distrus situl arheologic şi a acoperit cu pământ zona, înainte să fie emis certificatul de descărcare arheologică.
Orăşelul roman de la Şibot
În cadrul lucrărilor de construcţie la Autostradă A1, pe rază comunei Şibot, judeţul Alba, de o parte şi de cealaltă a drumului naţional, a fost identificat un important sit arheologic ce a primit numele convenţional de Şibot 3. Din constatările arheologilor de la Muzeul Naţional de Istorie al României (MNIR) din Bucureşti, care au fost însărcinaţi cu cercetarea vestigiilor, era vorba de un vicus (aşezare, oraş) roman din secolele II-III d.Ch., însă unul destul de întins, bine conservat şi deosebit de important, întrucât constituia un centru meşteşugăresc major ce deservea caravanele şi unităţile militare care treceau pe drumul dintre Colonia Augustă Dacica Ulpia Traiana Sarmizegetusa, capitală Daciei Române, şi oraşul Apulum, Alba Iulia de astăzi, reşedinţa garnizoanei principale a Legiunii a XIII-a Gemina. De altfel, respectivul drum roman trecea prin imediată vecinătate a aşezării Şibot 3. Astfel, deşi discutăm de un vicus, acesta avea mai degrabă trăsăturile unui orăşel industrial decât pe cele ale unei simple aşezări ţărăneşti.
Foto: Asociaţia România Vie
”Am aflat că la data de 22 octombrie 2012, situl Şibot 3 fusese nivelat cu buldozerele de către contractorul SC Strabag SA. Prin urmare, ne-am întâlnit de urgenţă cu directorul adjunct al MNIR, domnul Paul Damian, care a coordonat cercetările de la Şibot, judeţul Alba. Acesta ne-a confirmat că echipa să a încheiat etapa de exacavaţii propriu-zise în data de 20 octombrie 2012 şi a notificat acest fapt constructorului. (…) SC Strabag SA nu a mai aşteptat eliberarea certificatului de eliberare de sarcină arheologică şi a trecut la desfiinţarea vestigiilor rămase în teren imediat după ce a fost notificat de sfârşitul cercetarilor în teren, pe baza unor asigurări verbale din partea Muzeului Naţional de Istorie al României din Bucureşti. (…) Certificatul de descărcare de sarcină arheologică a fost eliberat de-abia la data de 13.02.2013, la aproape patru luni de la distrugerea vestigiilor ca urmare a şirului de încălcări flagrante ale legii la care s-au făcut părtaşi MNIR şi Strabag”, se afirmă în plângerea depusă de asociaţie.
Plângere penală acceptată de Poliţie, respinsă de Parchet
Potrivit iniţiatorilor plângerii, aceast fapt este în totală şi flagrantă contradicţie cu prevederile Legii nr. 378/2001 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, şi anume redactarea raportului de cercetare, emiterea de către Comisia Naţională de Arheologie a recomandării privind clasarea sau descarcarea sitului şi eliberarea de către Direcţia Judeţeană (Alba) pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional a certificatului de descărcare de sarcină arheologică. Mai mult, până la eliberarea certificatului de descărcare de sarcină arheologică, orice sit arheologic continuă să se bucure de regimul de protecţie. Plângerea a ajuns mai întâi la IPJ Alba, unde s-a considerat că firma Strabag trebuie cercetată pentru ”efectuare unor lucrări care pot afecta siturile arheologice”, în timp ce împotriva directorului Direcţiei pentru Cultură Alba s-a dispus începerea urmăririi penale pentru ”omisiunea cercetării organelor judiciare”.
Foto: Asociaţia România Vie
După efectuarea de audieri şi administrarea de probe, dosarul a ajuns la Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia. Aici, procurorul care s-a ocupat de caz a infirmat rezoluţiile poliţiştilor şi a dispus neînceperea urmăririi penale în dosar. Parchetul a considerat că notificarea MNIR din data de 22 octombrie 2012, prin care antreprenorul era informat de finalizarea lucrărilor de cercetare, a fost suficientă pentru ca lucrările de construcţie să fie demarate. Nu s-a ţinut cont de faptul că nu exista certificat de descărcare arheologică, procurorul precizând în rezoluţie doar că prin notificarea respectivă antreprenorul ”avea reprezentarea faptul că actul administartiv denumit certificat de descărcare arheologică va fi emis, fapt care de altfel s-a şi întâmplat, la data de 13.02.2013, după ce Comisia Naţională de Arheologie a analizat documentaţia şi a avizat raportul respectiv”. Decizia procurorilor s-a bazat pe articolul din vechiul Cod de procedură penală potrivit căruia ”faptei îi lipseşte unul din elementele constitutive ale infracţiunii”.
Se solicită reluarea cercetărilor la iniţiativa ministerului Culturii
Asociaţia care a formulat plângerea a continuat demersurile în justiţie, contestând rezoluţia atât la procurorul ierarhic superior cât şi în instanţa de judecată. În ambele cazuri s-a respins acţiunea, ultima decizie fiind luată de Judecătoria Alba Iulia în 4 iulie 2014. De menţionat că în perioada 15 – 18 octombrie 2012 a fost organizat şi un protest în faţa Ministerului Culturii, cu puţin timp înainte de demolarea ruinelor de la Şibot. Asociaţia ”România Vie” s-a înfiinţat oficial în decembrie 2012. Fondatorii săi s-au cunoscut în contextul mişcărilor de protest din Piaţa Universităţii debutate în ianuarie acel an, iar membrii săi au luat parte la următoarele mişcări majore de stradă: cele legate de Roşia Montană şi gazele de şist din septembrie-decembrie 2013, cele pentru votul din diaspora din noiembrie 2014, marşul pădurilor din 9 mai 2015 şi cele două adunări publice mai mici care au fost subcvente acestuia, precum şi protestele #Colectiv din 1-8 noiembrie 2015.
Protest organizat în octombrie 2012 la sediul Ministerului Culturii. Foto: Asociaţia România Vie
Ultima acţiune promovată de membrii asociaţiei este chemarea în judecată a Avocatului Poporului pentru refuzul de a sesiza Curtea Constituţională cu privire la alegerea primarilor dintr-un singur tur de scrutin şi cu privire la alte câteva prevederi din legea alegerilor locale. După ieşirea publică a ministrului Culturii, reprezentanţii Asociaţiei i-au transmis acestuia o solicitare prin care cer iniţierea demersurilor de reluare a cercetărilor penale în cazul Şibot.
Citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
