Monumentele istorice ale căii ferate înguste din Apuseni. Salba de minunăţii inginereşti compusă din tunel, halte şi poduri de fier

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Zece clădiri în care au funcţionat fostele halte ale liniei ferate înguste pe Valea Arieşului în judeţul Alba, trei poduri şi un tunel sunt pe lista monumentelor istorice din anul 2006. Consiliul Judeţean Alba a încercat să salveze distrugerea căii ferate prin includerea liniei ferate şi a acestor construcţii în categoria monumentelor istorice.

În 2006, ministrul Culturii de la vremea respectivă, Adrian Iorgulescu, emitea un ordin privind clasare ansamblului Calea ferată îngustă Abrud - Vidolm, judeţul Alba, în categoria monumentelor istorice. Componentele ansamblului au fost nominalizate cu coduri separate, fiind vorba despre următoarele obiective: Halta Abrud, Halta Roşia Montană, Halta Câmpeni, Halta Bistra, Halta Lupşa, Halta Baia de Arieş, Halta Brăzeşti, Halta Sălciua, Halta Ocoliş, Halta Vidolm, Pod Câmpeni, Pod Poşaga de Jos, Pod Ocoliş, Tunelul Lunca Arieş.

În lipsa unor investiţii de conservare, atât clădirile cât şi podurile se află în plin proces de distrugere. Reluarea circulaţiei Mocăniţei între Abrud şi Turda, pe vechiul traseu al liniei cu ecartament ingust, este practic imposibilă în condiţiile în care şinele din judeţul Cluj, între Vidolm şi Turda, au fost scoase de către CFR. Consiliul Judeţean Alba nu a putut solicita statutul de monument istoric decât pentru ansamblul de cale ferată din Alba, în timp ce instituţia similară din Cluj a refuzat să facă acelaşi lucru pentru linia din acest judeţ.

”Calea ferată îngustă este distrusă din nepăsare, ticăloşie, incompetenţă, chiar trădare a intereselor locuitorilor Văii Arieşului. Sunt şanse minime de a se repune în funcţie, aş zice eu chiar zero. Doar promisiuni, la fiecare ciclu electoral. Noroc cu austriacul care a investit în secţia Câmpeni-Abrud, dar sunt doar 11 km”, a spus Petru Suciu fost ”ceferist” pe linia îngustă din Apuseni.

100 de ani de istorie

Mocăniţa s-a dat în funcţiune oficial la data de 20 iunie 1912 şi a fost scoasă din uz în anul 1998. Linia îngustă avea 27 de staţii, din care 4 gări (Turda, Baia de Arieş, Câmpeni, Abrud) şi 23 halte: Turda-Transbordare, Mihai Viteazu (Sânmihaiu de Sus), Corneşti (Plăeşti), Moldoveneşti, Buru, Lungeşti Ocolişel, Vidolm, Ocoliş, Lunca-Poşaga (Lunca Arieşului), Sălciua de Jos, Sălciua, Brăzeşti, Sartăş, Muncel, Valea Lupşii, Hădărău (Hădăreni), Lupşa, Muşca, Gîrde, Bistra, Podu Mijii şi Roşia Montană. Între Turda şi Cîmpeni erau 22 de treceri la nivel cu cale ferată, cu şi fară barieră (majoritatea fiind fără barieră). Până în anii 70, trenul era acţionat cu locomotive pe aburi. Evoluţia tehnologică a adus şi pentru moţi, trenuri moderne, echivalentul la scară mai mică a celor care circulau pe liniile normale. Acestea au fost ultimele trenuri care au circulat pe Valea Arieşului.

image

Podul de fier de la Cîmpeni se află, de asemenea, pe lista monumentelor istorice

În ultimii ani de funcţionare, pe această rută circulau zilnic (dus-întors) trei trenuri cu două clase. Trenul parcurgea cei 94 km în circa 6 ore şi 30 minute, oprind în toate staţiile). Mocăniţa oprea însă şi între staţii, când pasagerii ocazionali făceau semne cu mâna. Trenul a devenit nerentabil pe fondul dezvoltăii transportului auto, dar şi a scăderii activităţii agenţilor economici din Apuseni: exploatările miniere de la Baia de Arieş, Roşia Montană şi Abrud şi fabrica de prelucrare a lemnului din Cîmpeni. 

Mocăniţă turistică pe traseul Abrud - Cîmpeni

Pe segmentul Abrud – Cîmpeni, aflat într-o stare fizică bună, circulaţia trenurilor a fost reluată, în scop turistic, de către un investitor austriac. Georg Hocevar este de aproape 20 de ani în România şi conduce Asociaţia pentru păstrarea liniilor ferate înguste din România. Împătimit al locomotivelor cu aburi pe care le-a şi reabilitat, Hocevar nici nu mai ştie cât a investit în Mocăniţă. “Nu pot să vă spun exact aceste cifre. Este o investiţie pe care am făcut-o de-a lungul anilor, nici măcar nu am evaluat-o. Important este că locomotiva este în stare de funcţionare, cu vagoane în stare de funcţionare, pe o infrastructură feroviară funcţională şi asta este cel mai important”, a declarat austriacul.

Aproximativ două ore şi jumătate, atât durează o călătorie cu Mocăniţa turistică prin Munţii Apuseni, între Abrud şi Cîmpeni. Cele două vagoane ale Mocăniţei au o capacitate de 70 de locuri, lungimea traseului fiind de aproximativ 14 kilometri. Autorităţile locale din cele trei zone prin care trece locomotiva cu abur (Primăriile Abrud, Roşia Montană şi Câmpeni) au încheiat un protocol de colaborare cu Asociaţia pentru Păstrarea Liniilor Ferate Înguste din România. Conform documentului, oficialii se angajează să administreze, să promoveze şi să exploateze linia îngustă de cale ferată pe traseul Abrud – Gura Roşiei – Câmpeni. (Fotografii: colecţia personală Petru Suciu)

Pe aceeaşi temă:

Mocăniţa a pornit din nou la drum în Apuseni. Cum arată „tunelul dragostei“ de lângă Cîmpeni

Imagini de colecţie. Mocăniţa de pe Valea Arieşului în urmă cu 20 de ani

Cum călătoreau turiştii pe vagoanele Mocăniţei, în drum spre Târgul de Fete de pe Muntele Găina

Alba Iulia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite